Zona de puls țintă în efort: cum o calculezi pas cu pas
Zona de puls țintă este intervalul de bătăi pe minut potrivit pentru un efort. Vezi cum o estimezi, ce limite au formulele și când nu te bazezi doar pe ele.
Zona de puls țintă este intervalul de bătăi pe minut în care se recomandă să te încadrezi în timpul unui efort, în funcție de scopul antrenamentului. Se estimează, de obicei, ca procent din pulsul maxim, iar pulsul maxim se aproximează printr-o formulă care ia în calcul vârsta. Sunt estimări orientative, nu valori exacte, așa că le corectezi cu senzația ta de efort și cu recomandările medicului.
Informațiile sunt generale. Dacă ai o boală de inimă sau iei medicamente care influențează pulsul, intervalul potrivit pentru tine îl stabilește medicul.
Ce reprezintă pulsul țintă și la ce îți folosește?
Pulsul țintă îți arată cât de intens lucrezi, ca să nu rămâi nici prea jos, nici prea sus. La un efort ușor inima bate mai rar, iar la un efort intens se apropie de limita ei. Dacă știi în ce zonă ești, poți dozi ședințele, poți face diferența între o plimbare relaxantă și un antrenament solicitant și poți evita să te încarci prea mult.
Punctul de plecare este pulsul din repaus. Dacă nu știi cum se măsoară corect, citește materialul despre pulsul în repaus: cum îl măsori și ce valori sunt uzuale.
Cum îți estimezi zona de puls, pas cu pas?
Estimarea se face în trei pași simpli, cu o formulă de calcul și cu procente. Exemplul de mai jos este pur orientativ.
- Estimezi pulsul maxim: formula cea mai răspândită este 220 minus vârsta. Pentru o persoană de 40 de ani rezultă 180 de bătăi pe minut.
- Alegi intervalul de intensitate: pentru efort moderat se folosește frecvent un interval de aproximativ cincizeci până la șaptezeci de procente din pulsul maxim, iar pentru efort intens, mai sus.
- Calculezi limitele: înmulțești pulsul maxim estimat cu procentele alese. În exemplul de mai sus, 50% din 180 înseamnă 90, iar 70% înseamnă 126.
Rezultatul este o plajă de pulsuri, de exemplu între 90 și 126 de bătăi pe minut. Dacă te încadrezi în ea, ești, în general, în zona de efort moderat.
Există și metode care țin cont de pulsul de repaus, dar sunt tot estimări. Merită reținut că procentele folosite diferă de la o sursă la alta, deci nu există o singură „zonă corectă” valabilă pentru toți.
De ce nu sunt formulele perfecte?
Formulele sunt făcute pentru medii de populație, nu pentru tine. Două persoane de aceeași vârstă pot avea pulsuri maxime foarte diferite, în funcție de genetică, antrenament, somn, stres și medicamente. De aceea valoarea calculată poate fi cu mai multe bătăi mai mare sau mai mică decât cea reală, iar diferența nu este neapărat o problemă.
- Unele medicamente, cum sunt cele care încetinesc pulsul, fac formula nepotrivită.
- Cafeaua, deshidratarea, căldura sau lipsa somnului cresc pulsul la același efort.
- Stresul și emoțiile pot ridica pulsul chiar înainte să începi mișcarea.
Pentru a înțelege influența căldurii, vezi efortul pe căldură și pe ger, iar hidratarea este explicată în articolul despre apă și inimă.
Cum te ajuți de senzație, nu doar de cifre?
Senzația de efort este un instrument la fel de important ca pulsul. La efort moderat poți vorbi în propoziții scurte; la efort intens abia poți rosti câteva cuvinte. Dacă cifra pare în regulă, dar te simți sufocat, oprești sau încetinești, iar dacă pulsul pare mare, dar te simți bine și respiri liniștit, nu forțezi, dar nici nu te sperii imediat.
Ceasurile și brățările care măsoară pulsul pot ajuta, însă nu sunt toate la fel de precise, mai ales la efort intens. O privire de ansamblu asupra mișcării și a pulsului găsești în secțiunea stil de viață pentru inimă.
Când ceri sfatul medicului?
Mergi la medic dacă pulsul sare brusc, devine neregulat, rămâne foarte mare după ce te odihnești sau dacă simți durere în piept, amețeală ori leșin la efort. Aceste semne nu se ignoră și nu se explică doar prin formule.
Dacă ai o boală cardiovasculară, dacă iei medicamente pentru ritm sau pentru tensiune sau dacă ai fost sedentar mult timp, cere sfatul medicului înainte să urmezi zone de puls. Un test de efort sau o ecografie de stres pot ajuta, de exemplu, la a vedea cum răspunde inima la solicitare, așa cum se explică în materialul despre ecografia de stres cardiacă.
Pe scurt
- Pulsul țintă este o plajă de bătăi pe minut potrivită pentru un anumit tip de efort.
- Se estimează din pulsul maxim, care se aproximează după vârstă.
- Formulele sunt orientative și pot greși cu mai multe bătăi.
- Combini cifrele cu senzația de efort și cu testul vorbitului.
- Medicamentele și bolile de inimă schimbă zonele; stabilirea lor este treaba medicului.
Întrebări frecvente
Cum aflu pulsul maxim real?
Valoarea reală se poate determina doar printr-un test de efort supravegheat de medic. Formulele de pe internet dau doar o estimare.
Ce fac dacă pulsul meu depășește zona țintă?
Încetinești și lași pulsul să scadă. Dacă depășirea se repetă, apar simptome sau iei medicamente care influențează pulsul, discuți cu medicul.
Este nevoie de ceas special pentru puls?
Nu neapărat. Poți folosi senzația de efort și testul vorbitului, iar pulsul se poate măsura și manual, numărând bătăile.
Echipa Cardiologie24Sănătatea inimii explicată clar, fără panică



