Efortul pe căldură și pe ger: ce se schimbă pentru inimă

Efortul pe căldură și pe ger pune inima în situații diferite față de aceeași activitate făcută într-o zi blândă de primăvară. Corpul își menține temperatura în jurul valorii de 37 de grade, iar pentru asta are nevoie de ajutorul sistemului cardiovascular: vara trimite mai mult sânge spre piele ca să se răcească, iarna strânge vasele ca să păstreze căldura. Ambele reacții cer un efort în plus de la inimă.

Pentru un adult sănătos, adaptarea este de obicei simplă. Pentru cine are hipertensiune, boală coronariană, insuficiență cardiacă sau ia anumite medicamente, condițiile extreme pot fi mai riscante. Articolul explică ce se întâmplă în corp la temperaturi mari și mici, cum îți ajustezi mișcarea, ce semne te fac să te oprești și când vorbești cu medicul înainte de efort. Informațiile sunt generale și nu înlocuiesc sfatul medicului curant.

Ce se întâmplă cu inima când faci efort pe căldură?

Pe căldură, inima lucrează mai mult pentru că trebuie să asigure și circulația către mușchi, și circulația către piele, unde corpul își elimină căldura. Vasele din piele se dilată, transpirația crește, iar o parte din volumul de sânge se pierde ca apă. Ca rezultat, pulsul urcă mai repede decât la aceeași activitate pe vreme răcoroasă, iar tensiunea poate scădea.

Efectele frecvente:

• puls mai mare la același efort;
• amețeală la ridicarea în picioare, din cauza scăderii tensiunii;
• crampe musculare, dacă pierzi multe săruri prin transpirație;
• oboseală rapidă și dureri de cap.

În cazurile severe apare epuizarea termică sau lovitura de căldură, în care temperatura corpului crește periculos. Semnele sunt confuzia, pielea fierbinte, leșinul și pulsul foarte rapid, iar situația este o urgență medicală care cere apel la 112.

De ce contează hidratarea

Fără lichide suficiente, volumul sângelui scade și inima trebuie să compenseze accelerând ritmul. Cum te hidratezi corect pe parcursul zilei explică articolul despre apă și inimă. Persoanele cu insuficiență cardiacă sau care iau diuretice nu urmează reguli generale, ci pe cele stabilite de medic.

Ce se întâmplă cu inima când faci efort pe ger?

Pe ger, vasele de sânge din piele și din membre se strâng pentru a păstra căldura, ceea ce crește rezistența la curgerea sângelui și, în consecință, tensiunea arterială. Inima bate mai tare ca să împingă sângele prin vase mai înguste, iar nevoia ei de oxigen crește.

La unii oameni, mai ales cu boală coronariană, frigul poate declanșa angina, adică durerea sau apăsarea în piept apărută când mușchiul inimii primește prea puțin oxigen față de cât are nevoie. Mai multe despre acest simptom găsești în articolul despre angina pectorală.

Alte efecte ale frigului:

• respirația aerului rece poate irita căile respiratorii și poate da senzația de lipsă de aer;
• tensiunea măsurată iarna este, în medie, mai mare decât cea de vară;
• degetele și picioarele se răcesc, iar mișcarea fină scade.

Variațiile tensiunii în funcție de cafea, efort și frig sunt discutate și în materialul despre ce influențează tensiunea zilnic.

Atenție: efortul brusc și intens pe ger, cum este deszăpezirea cu lopata sau urcatul unui deal cu rucsac greu, este un moment frecvent asociat cu simptome cardiace la persoanele predispuse. Dacă ai o boală de inimă, ai factori de risc sau nu te-ai mișcat de mult, evită eforturile bruște și cere sfatul medicului.

Cum te adaptezi vara?

Vara, regula de bază este să muți efortul în momente mai răcoroase și să îl reduci ca intensitate. Corpul se adaptează treptat la căldură, în una-două săptămâni, dar în primele zile caniculare cere prudență.

Obiceiuri practice:

• alegi orele de dimineață devreme sau seara târziu, evitând intervalul cel mai călduros al zilei;
• porți haine ușoare, lejere și de culoare deschisă, plus pălărie sau șapcă;
• bei apă în înghițituri mici, înainte, în timpul și după mișcare;
• reduci ritmul și faci pauze la umbră;
• eviți alcoolul înainte de efort, pentru că acesta favorizează deshidratarea;
• ai grijă la medicamente: unele pentru tensiune sau diuretice cresc riscul de scădere a tensiunii pe căldură.

Pentru un plan blând de începere a mișcării vezi articolul despre mersul pe jos zilnic. Când nu te simți în largul tău afară, o plimbare într-un spațiu climatizat ține locul unei ieșiri.

Cum te adaptezi iarna?

Iarna, cheia este încălzirea treptată și îmbrăcarea în straturi. Mușchii și vasele au nevoie de câteva minute ca să se pregătească, iar un start brusc, mai ales după o perioadă petrecută în casă, pune presiune pe inimă.

Alte repere utile:

• acoperă gura și nasul cu un fular sau cu o mască ușoară, ca să încălzești aerul pe care îl inspiri;
• începe cu un mers lent de cinci-zece minute;
• evită eforturile mari imediat după masă sau după consum de alcool;
• poartă încălțăminte cu talpă antiderapantă;
• nu ieși singur la efort lung dacă ai antecedente cardiace, iar telefonul îl ai la tine.

Cine are nevoie de sfatul medicului înainte?

Dacă ai o afecțiune cardiovasculară, o discuție cu medicul înainte de a face efort în condiții extreme este recomandată. Merită să întrebi dacă ai:

• boală coronariană, angină sau antecedente de infarct;
• insuficiență cardiacă sau tulburări de ritm;
• hipertensiune necontrolată;
• tratament cu beta-blocante, diuretice sau alte medicamente care modifică puls sau tensiune;
• vârstă înaintată, cu sau fără alte boli.

Medicul îți poate spune ce intensitate este sigură, la ce temperaturi eviți efortul în aer liber și ce simptome să urmărești. După un infarct, pașii de revenire sunt descriși în articolul despre recuperarea cardiacă.

Semne care te opresc din efort

Încetezi efortul imediat și te așezi dacă ai durere sau apăsare în piept, lipsă de aer neobișnuită, amețeală puternică, palpitații sau slăbiciune bruscă. Dacă simptomele nu trec în câteva minute de repaus, sau sunt intense, suni la 112 și nu mergi singur la spital cu mașina.

Pentru ansamblul obiceiurilor, inclusiv mișcare, alimentație și odihnă, citește ghidul despre stilul de viață pentru o inimă sănătoasă și articolul despre mișcarea pentru inimă.