Criza hipertensivă este o creștere foarte mare a tensiunii arteriale, de regulă la 180/110 mmHg sau peste. Dacă valorile acestea sunt însoțite de durere în piept, lipsă de aer, slăbiciune sau amorțeală pe o parte a corpului, tulburări de vorbire ori de vedere, confuzie sau o durere de cap brutală, sună imediat la 112: poate fi vorba de un infarct, de un accident vascular cerebral sau de altă urgență care pune viața în pericol. Fără niciun simptom, repeți măsurarea după câteva minute de repaus și, dacă valorile rămân foarte mari, contactezi medicul în aceeași zi.
Acest ghid te ajută să faci diferența dintre cele două situații, să recunoști semnele de alarmă, să știi ce faci până ajunge ambulanța și ce poți face ca să previi o nouă criză. Informațiile au caracter general și nu înlocuiesc evaluarea medicală; în caz de dubiu, sună la 112, iar dispecerul te va îndruma.
Ce este criza hipertensivă
Criza hipertensivă este un termen-umbrelă pentru situațiile în care tensiunea urcă la valori foarte mari, care pot afecta rapid organele. Ghidurile europene folosesc ca reper valorile de 180/110 mmHg, iar cele americane 180/120 mmHg, dar mai important decât cifra exactă este dacă există sau nu semne de suferință a organelor.
Medicii împart crizele în două categorii:
- Urgența hipertensivă cu afectare acută de organ (numită și hipertensiune de urgență): valorile foarte mari produc leziuni rapide la nivelul creierului, inimii, rinichilor, ochilor sau aortei. Este o urgență medicală care se tratează în spital, adesea în terapie intensivă.
- Hipertensiunea severă fără afectare acută de organ: valorile sunt foarte mari, dar nu există semne de leziune acută. Necesită evaluare medicală rapidă și ajustarea tratamentului, de obicei fără internare, la decizia medicului.
Pentru contextul general al valorilor, vezi ghidul complet al tensiunii arteriale, iar pentru încadrarea pe trepte, Valorile tensiunii arteriale: ce înseamnă fiecare categorie.
Cum faci diferența între cele două situații
Diferența se face după simptome, nu după cifră: aceeași valoare de 190/115 mmHg poate fi o urgență pentru 112 la o persoană cu durere în piept și o situație pentru medicul de familie la o persoană fără niciun simptom.
| Situația | Tensiunea | Simptome | Ce faci |
|---|---|---|---|
| Valoare foarte mare, fără simptome | de regulă 180/110 mmHg sau peste | niciunul | repaus, remăsurare, contact cu medicul în aceeași zi |
| Valoare foarte mare cu simptome de alarmă | de regulă 180/110 mmHg sau peste | durere în piept, lipsă de aer, semne neurologice, tulburări de vedere | apel imediat la 112 |
| Simptome de alarmă, cu orice tensiune | oricare | durere în piept, semne de accident vascular, leșin | apel imediat la 112 |
Important: Simptomele de alarmă contează mai mult decât cifra de pe ecran. Dacă ai semne de infarct sau de accident vascular cerebral, suni la 112 chiar dacă aparatul arată o tensiune obișnuită sau dacă nu ai aparat deloc.
Semnele care cer apel imediat la 112
Sună imediat la 112 dacă, împreună cu tensiunea foarte mare sau chiar fără ea, apare oricare dintre semnele de mai jos. Ele indică posibila suferință a unui organ vital.
Semne legate de creier
- slăbiciune sau amorțeală bruscă la o mână, un picior sau o jumătate de față;
- dificultăți bruște de vorbire sau de înțelegere;
- confuzie, somnolență neobișnuită, agitație;
- durere de cap foarte puternică, apărută brusc, diferită de cele obișnuite;
- convulsii sau pierderea cunoștinței;
- amețeală severă cu pierderea echilibrului.
Semne legate de inimă, plămâni și aortă
- durere, apăsare, strângere sau arsură în piept, care poate iradia în braț, umăr, gât, maxilar sau spate;
- lipsă de aer importantă, mai ales în poziție culcată, eventual cu tuse și spută spumoasă;
- durere brutală, sfâșietoare, în piept sau între omoplați;
- palpitații cu amețeală sau leșin.
Detalii despre semnele infarctului găsești în Infarctul miocardic: semnele de alarmă și ce faci imediat.
Alte semne
- tulburări bruște de vedere: vedere încețoșată, dublă, pierderea unei părți a câmpului vizual;
- greață și vărsături importante, însoțite de durere de cap;
- scăderea bruscă a cantității de urină.
Cum recunoști rapid un accident vascular cerebral
Folosește trei verificări simple, cunoscute sub forma prescurtării FAST:
- Fața: roagă persoana să zâmbească; un colț al gurii rămâne căzut?
- Brațele: roagă persoana să ridice ambele brațe; unul coboară sau nu poate fi ridicat?
- Vorbirea: roagă persoana să repete o propoziție simplă; vorbește neclar sau nu înțelege?
- Timpul: dacă oricare dintre semne este prezent, sună imediat la 112 și notează ora la care au început simptomele.
În sarcină și după naștere
La o femeie însărcinată sau care a născut recent, tensiunea mare împreună cu durerea de cap puternică, tulburările de vedere, durerea sub coaste în partea dreaptă, umflarea bruscă a feței și a mâinilor sau lipsa de aer cer evaluare de urgență, prin 112 sau la cea mai apropiată unitate de primiri urgențe.
Ce faci dacă aparatul arată o valoare foarte mare, dar te simți bine
Dacă nu ai niciun simptom de alarmă, nu intra în panică și nu lua măsuri bruște. Valoarea poate fi influențată de emoție, durere, efort sau o măsurare greșită, iar repetarea corectă clarifică situația.
Pașii recomandați:
- Așază-te pe un scaun, într-o cameră liniștită, și stai cinci minute fără să vorbești.
- Verifică manșeta, poziția brațului și să nu fi băut cafea sau să nu fi fumat recent.
- Reia măsurarea de două ori, la 1–2 minute distanță, după regulile din Măsurarea tensiunii acasă: pașii pentru o citire corectă.
- Dacă valorile rămân de 180/110 mmHg sau peste, contactează în aceeași zi medicul de familie sau medicul care te tratează.
- Dacă nu poți da de medic și valorile rămân foarte mari, cere sfat la 112 sau prezintă-te la o unitate de primiri urgențe.
- Dacă în orice moment apar simptome de alarmă, sună imediat la 112.
Atenție: Nu lua din proprie inițiativă doze suplimentare din medicamentele tale și nici medicamente împrumutate de la altcineva. Scăderea bruscă a tensiunii poate fi la fel de periculoasă ca valoarea mare, mai ales pentru creier și inimă.
Ce faci până ajunge ambulanța
După ce ai sunat la 112, urmează indicațiile dispecerului și pregătește câteva lucruri care ajută echipajul. Ține telefonul deschis și aproape.
- Stai așezat într-o poziție comodă, ușor ridicat dacă ai dificultăți de respirație; nu face efort.
- Nu mânca și nu bea nimic, dacă dispecerul nu îți spune altfel.
- Nu conduce singur la spital și nu lăsa pe altcineva să te ducă dacă ambulanța este pe drum.
- Descuie ușa și, dacă locuiești la bloc, roagă pe cineva să aștepte echipajul la intrare.
- Pregătește lista medicamentelor, scrisorile medicale recente și actul de identitate.
- Notează ora la care au început simptomele; pentru accidentul vascular cerebral este o informație esențială.
- Dacă persoana nu răspunde și nu respiră normal, începe resuscitarea cardio-pulmonară după instrucțiunile dispecerului și folosește un defibrilator automat extern, dacă este disponibil.
Sfat: Ține într-un loc știut de familie o foaie cu bolile tale, medicamentele, alergiile și numele medicului curant. În situații de urgență, informația aceasta economisește minute prețioase.
Ce poate declanșa o criză hipertensivă
Cea mai frecventă cauză a crizei hipertensive este hipertensiunea cunoscută, dar netratată sau tratată neregulat. Există însă și alți factori care pot urca brusc tensiunea.
| Factor declanșator | Exemplu |
|---|---|
| Întreruperea tratamentului | pastile uitate sau oprite brusc, fără acordul medicului |
| Medicamente care cresc tensiunea | antiinflamatoare pentru dureri, decongestionante nazale, unele suplimente |
| Substanțe stimulante | droguri stimulante, băuturi energizante în cantitate mare |
| Alcoolul | consum excesiv sau sevraj |
| Durerea puternică și anxietatea | pot urca temporar tensiunea și pot agrava o hipertensiune existentă |
| Boli ale rinichilor sau hormonale | hipertensiune secundară necontrolată |
| Sarcina | preeclampsia, în a doua jumătate a sarcinii sau după naștere |
| Consumul mare de lemn dulce | poate reține sare și apă și urca tensiunea |
Cauzele hipertensiunii, inclusiv cele secundare, sunt explicate în Hipertensiunea arterială: cauze, riscuri și monitorizare.
De ce tensiunea nu se scade brusc acasă
Creierul, inima și rinichii unei persoane cu hipertensiune veche s-au adaptat la valori mai mari. O scădere bruscă, de exemplu după mai multe pastile luate deodată, poate reduce prea mult fluxul de sânge către aceste organe și poate provoca leșin, accident vascular cerebral ischemic sau probleme cardiace.
De aceea, într-o urgență cu afectare de organ, medicii coboară tensiunea controlat, cu medicamente administrate în spital și cu monitorizare continuă. În hipertensiunea severă fără simptome, scăderea se face treptat, în ore sau zile, prin ajustarea tratamentului obișnuit, la decizia medicului.
Cum previi o nouă criză
Cea mai bună prevenție este controlul constant al tensiunii, cu tratamentul luat regulat și cu monitorizare acasă. După o criză, medicul reevaluează de obicei planul de tratament și caută cauzele.
- Ia medicamentele exact cum au fost prescrise, la aceeași oră, și nu le opri fără acordul medicului.
- Folosește un organizator de pastile sau alarme pe telefon, dacă uiți doze.
- Măsoară tensiunea acasă după programul stabilit și ține un jurnal pentru consult.
- Întreabă farmacistul înainte de orice medicament fără rețetă, mai ales pentru durere și răceală.
- Respectă controalele programate, chiar dacă te simți bine.
- Lucrează la factorii de stil de viață: mai puțină sare, alcool limitat, renunțarea la fumat, mișcare adaptată.
Ideile principale despre criza hipertensivă
Criza hipertensivă înseamnă valori foarte mari ale tensiunii, de regulă 180/110 mmHg sau peste, iar gravitatea ei depinde de simptomele care o însoțesc. Durerea în piept, lipsa de aer, semnele de accident vascular cerebral, tulburările de vedere și confuzia înseamnă apel imediat la 112. Fără simptome, repeți măsurarea în repaus și contactezi medicul în aceeași zi, fără să iei pastile în plus.
De reținut:
- simptomele de alarmă contează mai mult decât cifra afișată;
- fața strâmbă, brațul care cade și vorbirea neclară înseamnă 112, imediat;
- nu conduce singur și nu lua medicamente suplimentare din proprie inițiativă;
- notează ora începerii simptomelor și pregătește lista medicamentelor;
- tratamentul luat regulat este cea mai bună prevenție.
Întrebări frecvente
De la ce valoare a tensiunii suni la 112?
Nu există o cifră care să decidă singură. Suni la 112 când tensiunea foarte mare, în jur de 180/110 mmHg sau peste, este însoțită de simptome de alarmă și ori de câte ori ai semne de infarct sau de accident vascular cerebral, indiferent de tensiune.
Pot lua încă o pastilă dacă tensiunea e foarte mare?
Nu din proprie inițiativă. Unii medici dau pacienților un plan scris pentru astfel de situații; dacă nu ai unul, contactează medicul sau 112 pentru îndrumare.
Cât de repede trebuie să scadă tensiunea într-o criză?
Treptat, nu brusc. În spital, medicii o coboară controlat, iar în formele fără simptome scăderea se face pe parcursul a câteva ore sau zile, prin ajustarea tratamentului.
Poate anxietatea să provoace o criză hipertensivă?
Anxietatea și atacurile de panică pot urca temporar tensiunea, uneori mult. Dacă apar însă durere în piept, lipsă de aer sau semne neurologice, nu presupui că e doar anxietate, ci suni la 112.
Ce informații îi spun dispecerului 112?
Adresa exactă, ce simptome are persoana, de când au început, ce tensiune s-a măsurat, ce boli și ce medicamente are. Răspunde calm la întrebări și urmează instrucțiunile primite.
