Fiecare categorie a tensiunii arteriale corespunde unui interval de valori măsurate la cabinet, în repaus, și spune ceva despre riscul cardiovascular și despre pașii următori. În clasificarea europeană folosită de ani buni, tensiunea este optimă sub 120/80 mmHg, normală între 120–129 și 80–84, normal-înaltă între 130–139 și 85–89, iar de la 140/90 mmHg în sus vorbim de hipertensiune, împărțită în trei grade după cât de mari sunt valorile.
Categoria nu este însă o etichetă definitivă și nici un diagnostic pus de aparat. Ea se stabilește din media mai multor măsurători corecte, iar medicul o pune lângă ceilalți factori de risc pentru a decide ce urmează. În acest articol găsești fiecare treaptă explicată, diferențele dintre ghidurile europene și cele americane și situațiile în care pragurile se schimbă. Informațiile au caracter general și nu înlocuiesc evaluarea făcută de medicul tău.
De ce există mai multe clasificări
Clasificările diferă pentru că sunt elaborate de grupuri diferite de experți, care cântăresc altfel beneficiile depistării timpurii și riscul de a eticheta prea mulți oameni drept bolnavi. Toate pornesc de la aceeași observație: riscul de infarct și de accident vascular cerebral crește treptat, odată cu tensiunea, fără un prag magic sub care dispare.
În Europa, cele mai folosite repere vin de la Societatea Europeană de Cardiologie (ESC) și de la Societatea Europeană de Hipertensiune (ESH). În Statele Unite, ghidul principal este elaborat de American Heart Association împreună cu American College of Cardiology. Medicii din România lucrează, de regulă, cu reperele europene, dar pe internet vei întâlni des și cifrele americane, de aceea merită să le cunoști pe amândouă.
Pentru imaginea de ansamblu, cu măsurarea, cauzele și riscurile, vezi ghidul complet al tensiunii arteriale.
Clasificarea europeană clasică, pe trepte
Clasificarea clasică ESC/ESH are șapte trepte și se aplică valorilor măsurate la cabinet. Ea a fost păstrată și de ghidul ESH din 2023.
| Categorie | Sistolică (mmHg) | Diastolică (mmHg) |
|---|---|---|
| Optimă | sub 120 | sub 80 |
| Normală | 120–129 | 80–84 |
| Normal-înaltă | 130–139 | 85–89 |
| Hipertensiune gradul 1 | 140–159 | 90–99 |
| Hipertensiune gradul 2 | 160–179 | 100–109 |
| Hipertensiune gradul 3 | 180 sau peste | 110 sau peste |
| Hipertensiune sistolică izolată | 140 sau peste | sub 90 |
Pentru toate treptele, cu excepția celei optime și a celei sistolice izolate, este suficient ca una dintre cele două valori să intre în interval.
Ce înseamnă fiecare categorie, pe rând
Fiecare treaptă are o semnificație practică diferită: primele trei descriu persoane fără hipertensiune, dar cu risc în creștere, iar ultimele patru descriu hipertensiunea de severitate diferită.
Tensiunea optimă
Valorile sub 120/80 mmHg sunt asociate cu cel mai mic risc cardiovascular legat de tensiune. Dacă nu ai simptome de tensiune mică, nu este nevoie de nimic special, în afară de verificări periodice și de obiceiuri sănătoase.
Tensiunea normală
Intervalul 120–129 cu 80–84 mmHg este considerat normal, dar riscul începe deja să crească lent față de treapta optimă. Este momentul potrivit pentru prevenție: mai puțină sare, mai multă mișcare, greutate controlată.
Tensiunea normal-înaltă
Valorile de 130–139 cu 85–89 mmHg nu înseamnă hipertensiune, dar sunt un semnal de atenție. Mulți oameni din această treaptă ajung în anii următori la hipertensiune, de aceea medicul recomandă de obicei schimbări de stil de viață și verificări mai dese. La unele persoane cu risc cardiovascular foarte mare, de exemplu după un infarct, medicul poate discuta și alte măsuri.
Hipertensiunea gradul 1
Valorile de 140–159 cu 90–99 mmHg, confirmate, definesc hipertensiunea ușoară. Decizia privind tratamentul depinde mult de riscul global: o persoană tânără, fără alți factori de risc, poate începe cu schimbări de stil de viață, în timp ce una cu diabet sau boală de rinichi poate avea nevoie de mai mult. Ce înseamnă riscul global afli din Riscul cardiovascular global: cum îl estimează medicul.
Hipertensiunea gradul 2
La 160–179 cu 100–109 mmHg, riscul de complicații crește clar, iar medicul recomandă de obicei tratament, pe lângă stilul de viață. Controalele sunt mai apropiate până la atingerea țintei.
Hipertensiunea gradul 3
Valorile de 180/110 mmHg sau peste cer evaluare medicală rapidă. Fără simptome, este nevoie de contactarea medicului în aceeași zi; cu simptome precum durere în piept, lipsă de aer sau semne neurologice, este o urgență pentru 112. Diferența dintre cele două situații este explicată în Criza hipertensivă: semnele care cer apel la 112.
Hipertensiunea sistolică izolată
Sistolica de 140 mmHg sau mai mult, cu diastolica sub 90 mmHg, este frecventă după 60 de ani, pe fondul rigidizării arterelor mari. Riscul asociat este real, iar medicul o tratează la fel de serios ca pe celelalte forme. Mecanismele sunt explicate în Hipertensiunea arterială: cauze, riscuri și monitorizare.
Clasificarea simplificată din ghidul ESC 2024
Ghidul Societății Europene de Cardiologie din 2024 a grupat valorile în trei categorii, pentru a pune accentul pe acțiune, nu pe numărul de trepte. Pragul pentru hipertensiune a rămas același, 140/90 mmHg.
| Categorie ESC 2024 | Cabinet (mmHg) | Ce sugerează ghidul, în general |
|---|---|---|
| Tensiune nemărită | sub 120/70 | verificări periodice, stil de viață sănătos |
| Tensiune crescută | 120–139 / 70–89 | stil de viață, evaluarea riscului global, uneori tratament la risc mare |
| Hipertensiune | 140/90 sau peste | confirmare, evaluare completă, de regulă tratament |
Noutatea importantă este categoria tensiunii crescute, care reunește treptele normală și normal-înaltă din clasificarea clasică. Ghidul subliniază că, în această zonă, decizia depinde de riscul cardiovascular estimat, nu doar de cifra de tensiune. Tot ghidul din 2024 sugerează, pentru mulți adulți tratați, o țintă a sistolicei de 120–129 mmHg, dacă este bine tolerată; ținta ta individuală o stabilește însă medicul.
Cum arată clasificarea americană
Ghidul american folosește praguri mai joase: hipertensiunea începe de la 130/80 mmHg. Dacă citești un articol tradus din engleză, cifrele pot părea diferite de cele spuse de medicul tău, iar acesta este motivul.
| Categorie americană | Sistolică (mmHg) | Legătura | Diastolică (mmHg) |
|---|---|---|---|
| Normală | sub 120 | și | sub 80 |
| Crescută | 120–129 | și | sub 80 |
| Hipertensiune stadiul 1 | 130–139 | sau | 80–89 |
| Hipertensiune stadiul 2 | 140 sau peste | sau | 90 sau peste |
| Criză hipertensivă | peste 180 | și/sau | peste 120 |
Important: Nu compara cifrele tale cu un tabel găsit întâmplător pe internet. Întreabă-l pe medic ce sistem de referință folosește și care este ținta stabilită pentru tine.
Când sistolica și diastolica cad în categorii diferite
Când cele două valori se încadrează în trepte diferite, categoria se stabilește după valoarea mai mare. Regula este simplă și se aplică în toate clasificările.
Câteva exemple, după clasificarea europeană clasică:
- 128/86 mmHg: sistolica este „normală”, diastolica „normal-înaltă”; categoria finală este normal-înaltă.
- 152/84 mmHg: sistolica este de gradul 1, diastolica normală; este hipertensiune sistolică izolată de gradul 1.
- 136/101 mmHg: sistolica este normal-înaltă, diastolica de gradul 2; categoria este hipertensiune de gradul 2.
- 118/92 mmHg: diastolica izolat crescută, mai frecventă la adulții tineri; categoria este hipertensiune de gradul 1, dacă se confirmă.
Exemplele arată încadrarea teoretică a unei singure valori. În practică, medicul se uită la media mai multor măsurători, făcute în zile diferite, și verifică valorile și în afara cabinetului.
Pragurile se schimbă după locul măsurării
Aceleași categorii nu se aplică direct valorilor măsurate acasă sau cu Holterul de tensiune, pentru că acolo tensiunea este, în mod obișnuit, puțin mai mică. De aceea pragurile pentru hipertensiune sunt mai joase în afara cabinetului.
- Automăsurarea acasă: media de 135/85 mmHg sau mai mult sugerează hipertensiune. Cum obții o medie corectă afli din Măsurarea tensiunii acasă: pașii pentru o citire corectă.
- Holterul de tensiune pe 24 de ore: media de 130/80 mmHg pe 24 de ore, 135/85 mmHg ziua sau 120/70 mmHg noaptea. Detalii în Holterul de tensiune (MAPA): cum funcționează și ce arată.
Când categoria de la cabinet nu se potrivește cu cea de acasă, poate fi vorba de hipertensiune de halat alb sau mascată.
Categoriile în situații speciale
Pentru unele grupuri, interpretarea valorilor are reguli proprii, stabilite de medicul specialist.
Sarcina
În sarcină, valorile de 140/90 mmHg sau mai mari sunt considerate hipertensiune și sunt urmărite atent de medicul obstetrician, iar valorile foarte mari sau însoțite de durere de cap, tulburări de vedere ori umflături bruște cer evaluare urgentă.
Copiii și adolescenții
La copii nu se folosesc cifrele adulților, ci tabele de percentile în funcție de vârstă, sex și înălțime. La adolescenții mai mari, pragurile se apropie de cele ale adulților; interpretarea o face medicul pediatru.
Vârstnicii
La vârstnici, ținta poate fi adaptată în funcție de starea generală, de riscul de căderi și de toleranță. Medicul verifică adesea și tensiunea în picioare, pentru a depista scăderile la ridicare, explicate în Tensiunea mică (hipotensiunea): când e normală și când nu.
Sfat: Când primești o scrisoare medicală sau o fișă de consult, notează-ți categoria și ținta scrise de medic într-un loc ușor de găsit. Te ajută să interpretezi corect valorile de acasă.
Ideile principale despre categoriile de tensiune
Categoriile de tensiune sunt un limbaj comun între tine și medic, nu un verdict. Ele se stabilesc din medii de măsurători corecte, se citesc după valoarea mai mare dintre sistolică și diastolică și au praguri diferite acasă, la cabinet sau pe Holter. Același număr poate însemna decizii diferite la două persoane, pentru că medicul ține cont și de vârstă, de alte boli și de riscul cardiovascular global.
De reținut:
- optimă sub 120/80, normală până la 129/84, normal-înaltă până la 139/89 mmHg;
- de la 140/90 mmHg la cabinet începe hipertensiunea, în trei grade;
- ghidul american începe hipertensiunea de la 130/80 mmHg;
- acasă pragul este 135/85 mmHg;
- valorile de 180/110 mmHg sau peste cer contact rapid cu medicul, iar cu simptome, apel la 112.
Întrebări frecvente
Tensiunea de 130/85 este normală?
În clasificarea europeană clasică, 130/85 mmHg intră în categoria normal-înaltă: nu este hipertensiune, dar merită urmărită și însoțită de obiceiuri sănătoase. Ce înseamnă pentru tine depinde de riscul cardiovascular global, evaluat de medic.
De la ce valoare se consideră hipertensiune?
În Europa, de la 140/90 mmHg măsurat la cabinet și confirmat, respectiv de la 135/85 mmHg ca medie a măsurătorilor de acasă. Ghidul american folosește pragul de 130/80 mmHg.
Ce înseamnă când doar diastolica este mare?
Diastolica izolat crescută apare mai des la adulții tineri și se încadrează după valoarea ei. Dacă se confirmă la mai multe măsurători, este discutată cu medicul ca orice altă formă de hipertensiune.
Pot trece dintr-o categorie în alta?
Da, tensiunea se schimbă în timp, în ambele direcții. Obiceiurile sănătoase pot coborî valorile, iar vârsta și kilogramele în plus le pot urca, de aceea categoria se reevaluează periodic.
Contează categoria dacă iau deja tratament?
La persoanele tratate, accentul cade pe ținta stabilită de medic, nu pe categoria inițială. Valorile bune sub tratament înseamnă că tratamentul funcționează, nu că poate fi oprit.
