Infarctul miocardic este moartea unei porțiuni din mușchiul inimii, produsă atunci când o arteră coronară se blochează brusc și sângele nu mai ajunge în zona pe care o hrănește. În majoritatea cazurilor, o placă de aterom din peretele arterei se fisurează, iar pe ea se formează rapid un cheag. Fără sânge, celulele mușchiului cardiac încep să sufere în câteva minute și mor progresiv în orele următoare, de aceea expresia medicilor este simplă: timpul înseamnă mușchi.
Cel mai important lucru pe care îl poți face ca pacient sau ca martor este să recunoști semnele și să suni imediat la 112. Acest articol se concentrează pe recunoaștere și pe primele minute: semnele clasice și cele atipice, pașii concreți, resuscitarea și ce se întâmplă după ce ajungi la spital. Informațiile au caracter general, educativ, și nu înlocuiesc consultul medical, indicațiile medicului sau pe cele ale dispecerului 112, pe care le urmezi întotdeauna.
Ce se întâmplă în inimă în timpul unui infarct
În timpul unui infarct, o arteră coronară se închide complet sau aproape complet, iar zona de mușchi din aval rămâne fără oxigen. Cu cât artera este redeschisă mai repede, cu atât mai mult mușchi poate fi salvat.
Pe scurt, succesiunea este:
- O placă de aterom formată în ani în peretele arterei devine instabilă.
- Învelișul plăcii se fisurează sau se rupe.
- Organismul tratează fisura ca pe o rană, iar trombocitele și factorii de coagulare formează un cheag.
- Cheagul blochează artera, parțial sau total.
- Mușchiul din aval intră în ischemie, apoi în necroză, adică moare, dacă fluxul nu este restabilit.
Infarctul nu apare neapărat pe cea mai mare placă; uneori o placă mică, dar fragilă, este cea care se rupe. Diferența dintre plăcile stabile și cele vulnerabile este explicată în Ateroscleroza: cum se formează plăcile în artere. Medicii împart infarctele după aspectul electrocardiogramei în infarct cu supradenivelare de segment ST, în care artera este de regulă complet blocată, și infarct fără supradenivelare de segment ST; ambele sunt urgențe.
Semnele clasice ale infarctului
Semnul cel mai frecvent este o durere, o apăsare, o strângere sau o arsură în centrul pieptului, care durează mai mult de câteva minute sau dispare și revine. Spre deosebire de angina stabilă, nu cedează la repaus.
Semne tipice:
- durere sau presiune în piept, descrisă des ca „o greutate pe piept” sau „un cerc care strânge”;
- iradierea în brațul stâng, în ambele brațe, în umeri, în gât, în maxilar, în spate sau în partea de sus a abdomenului;
- lipsa de aer, cu sau fără durere;
- transpirații reci, paloare;
- greață sau vărsături;
- amețeală, slăbiciune bruscă, senzație de leșin;
- anxietate intensă, o senzație de pericol iminent.
Simptomele pot începe brusc sau se pot instala treptat, în zeci de minute. Unii oameni au, în zilele dinainte, episoade scurte de durere la efort, adică angină instabilă, explicată în Angina pectorală și cardiopatia ischemică, pe înțeles.
Semnele atipice: femei, vârstnici, persoane cu diabet
O parte importantă dintre infarcte nu arată ca în filme. La femei, la vârstnici și la persoanele cu diabet, durerea în piept poate lipsi sau poate fi discretă, iar simptomele principale sunt altele.
| Grupul | Simptome care pot domina | De ce contează |
|---|---|---|
| Femei | oboseală neobișnuită, lipsă de aer, greață, durere în spate, umeri sau maxilar | simptomele sunt puse des pe seama stresului sau a stomacului |
| Vârstnici | confuzie, slăbiciune bruscă, lipsă de aer, cădere, leșin | durerea poate fi slab percepută |
| Persoane cu diabet | lipsă de aer, stare generală proastă, durere minimă sau absentă | neuropatia diabetică atenuează percepția durerii |
| Oricine | durere în capul pieptului confundată cu indigestia | se pierde timp cu remedii pentru stomac |
Despre motivul pentru care diabetul schimbă felul în care se simte un infarct poți citi în Diabetul și inima: de ce cresc riscurile cardiovasculare.
Important: Dacă ai factori de risc și apare o stare de rău inexplicabilă, cu lipsă de aer, transpirații și greață, nu aștepta durerea „clasică”. Sună la 112 și spune exact ce simți.
Ce faci imediat: pașii din primele minute
Primul și cel mai important pas este apelul la 112, imediat ce bănuiești un infarct, nu după ce „vezi dacă trece”. Echipajul poate face electrocardiograma la domiciliu și poate anunța din drum spitalul cu laborator de cardiologie intervențională.
- Sună la 112. Spune clar: „bănuiesc un infarct”, adresa exactă, vârsta și simptomele.
- Oprește orice efort. Așază-te sau stai pe jumătate întins, în poziția în care respiri cel mai ușor.
- Descuie ușa și, dacă e posibil, cere cuiva să aștepte echipajul la intrarea blocului.
- Nu conduce singur și nu te lăsa dus cu mașina personală, decât dacă dispecerul îți spune altfel.
- Nu lua medicamente din proprie inițiativă. Dispecerul sau medicul îți spune dacă și ce să iei, în funcție de situația ta și de tratamentul tău.
- Pregătește informațiile: lista medicamentelor, bolile cunoscute, alergiile, ultimele scrisori medicale.
- Nu rămâne singur. Cere cuiva să stea cu tine până sosește echipajul.
Atenție: Nu mânca, nu bea alcool, nu face duș și nu încerca să mergi pe jos până la policlinică. Orice efort crește nevoia de oxigen a inimii aflate deja în suferință.
Dacă persoana nu mai răspunde: resuscitarea și defibrilatorul
Un infarct poate declanșa o aritmie gravă, fibrilația ventriculară, care oprește circulația. Dacă persoana se prăbușește, nu răspunde și nu respiră normal, fiecare minut fără resuscitare scade șansa de supraviețuire, iar compresiile toracice făcute de martori pot face diferența.
Pașii de bază, pe care dispecerul 112 ți-i repetă la telefon:
- Verifică dacă locul este sigur și dacă persoana răspunde când o strigi și o atingi de umeri.
- Sună la 112 și pune telefonul pe difuzor.
- Dacă nu respiră normal, începe compresiile toracice: podul palmei în centrul pieptului, cealaltă mână deasupra, brațele întinse, apăsări ferme, de aproximativ 5–6 cm adâncime, cu un ritm de 100–120 pe minut.
- Trimite pe cineva după un defibrilator extern automat (DEA), care se găsește tot mai des în mall-uri, gări, aeroporturi, săli de sport sau clădiri publice.
- Pornește DEA-ul și urmează instrucțiunile vocale; aparatul analizează ritmul și dă șocul doar dacă este necesar.
- Continuă compresiile până sosește echipajul sau până persoana își revine.
Respirațiile gură la gură sunt opționale pentru un martor fără instruire; compresiile neîntrerupte sunt cele mai importante. Un curs de prim ajutor, organizat de exemplu de Crucea Roșie Română sau de alte organizații acreditate, te pregătește pentru astfel de momente.
Ce urmează la spital
La spital, obiectivul este redeschiderea cât mai rapidă a arterei blocate și stabilizarea inimii. În România, infarctul cu supradenivelare ST este tratat, pe cât posibil, în centre cu cardiologie intervențională care funcționează permanent, unde ajungi direct cu ambulanța.
Etapele obișnuite:
- electrocardiograma, făcută de echipaj sau imediat la sosire, care orientează decizia;
- analizele de sânge, în special troponina, proteina eliberată de mușchiul cardiac afectat;
- coronarografia, care arată artera blocată, descrisă în Coronarografia: ce este și cum decurge procedura;
- angioplastia cu stent, prin care artera este redeschisă în aceeași ședință, sau, în anumite situații, tratament care dizolvă cheagul ori bypass chirurgical;
- monitorizarea în unitatea de terapie intensivă coronariană, de obicei câteva zile, pentru ritm, tensiune și funcția inimii;
- ecocardiografia, care arată cât din mușchi a fost afectat.
| Momentul | Ce se urmărește |
|---|---|
| Primele minute, acasă | apelul la 112, repaus, resuscitare la nevoie |
| Transportul | EKG, monitorizare, anunțarea spitalului |
| Primele ore, la spital | redeschiderea arterei, controlul durerii și al ritmului |
| Zilele de internare | monitorizare, ecografie, începerea tratamentului pe termen lung |
| Săptămânile următoare | recuperare cardiacă, controlul factorilor de risc |
De ce întârzierea costă
Mușchiul cardiac nu se regenerează, iar cantitatea pierdută depinde direct de cât timp a stat artera închisă. Cu cât trece mai mult de la primele simptome la redeschiderea arterei, cu atât crește riscul de insuficiență cardiacă și de aritmii pe termen lung.
Motive frecvente pentru care oamenii întârzie:
- speranța că durerea „trece” sau că e de la stomac;
- teama de a nu deranja degeaba ambulanța;
- drumul cu mașina proprie la o policlinică fără posibilități de intervenție;
- simptomele atipice, nerecunoscute;
- singurătatea, mai ales noaptea.
Echipajele preferă de departe o alarmă falsă unui infarct prins târziu. Consecințele unei zone mari de mușchi pierdut, între care insuficiența cardiacă, sunt explicate în Insuficiența cardiacă: ce înseamnă și cum se monitorizează, iar alte urgențe cardiace în ghidul afecțiunilor inimii.
Prevenția după un prim infarct
După un infarct, riscul unui nou eveniment poate fi redus semnificativ printr-un tratament urmat consecvent, prin recuperare cardiacă și prin controlul strict al factorilor de risc. Este momentul în care prevenția are cel mai mare efect.
- tratamentul pe termen lung, stabilit de cardiolog, luat zilnic, fără întreruperi decise singur;
- renunțarea completă la fumat;
- colesterolul LDL adus la ținta stabilită de medic;
- tensiunea și glicemia controlate;
- mișcare regulată, începută într-un program supravegheat de recuperare cardiacă;
- atenție la starea emoțională: depresia și anxietatea după infarct sunt frecvente și se tratează.
Sfat: Păstrează în telefon și în portofel o fișă cu diagnosticul, data infarctului, stenturile, medicamentele și numele cardiologului. În orice urgență viitoare, echipajul are imediat informațiile esențiale.
Ce reții din acest ghid despre infarct
Infarctul apare când o arteră coronară se blochează brusc, iar mușchiul inimii începe să moară în câteva minute. Semnul clasic este apăsarea în piept care durează și nu cedează, dar la femei, vârstnici și diabetici simptomele pot fi atipice. Primul pas este întotdeauna 112, nu mașina proprie, iar resuscitarea și defibrilatorul pot salva o viață înainte de sosirea echipajului.
Esențialul:
- durerea în piept care durează peste câteva minute înseamnă 112;
- nu conduci, nu faci efort, nu iei medicamente din proprie inițiativă;
- dacă persoana nu respiră normal, începi compresiile și ceri un DEA;
- la spital, scopul este redeschiderea rapidă a arterei;
- după infarct, prevenția și recuperarea reduc riscul unui nou eveniment.
Întrebări frecvente
Cât durează durerea dintr-un infarct?
De obicei mai mult de câteva minute, iar adesea durează ore dacă nu se intervine. O durere în piept care nu cedează în aproximativ 5 minute de repaus trebuie tratată ca urgență și înseamnă apel la 112.
Se poate face un infarct fără durere în piept?
Da, mai ales la femei, vârstnici și persoanele cu diabet. Atunci pot domina lipsa de aer, oboseala extremă, greața sau confuzia.
De ce nu e bine să merg singur cu mașina la spital?
Pentru că poți face o aritmie gravă pe drum și pentru că echipajul poate începe evaluarea și tratamentul încă de acasă. În plus, ambulanța te duce direct la spitalul care poate redeschide artera.
Ce este un DEA și cine îl poate folosi?
Defibrilatorul extern automat este un aparat care analizează ritmul inimii și dă un șoc doar dacă este necesar. Este conceput pentru a fi folosit de oricine, urmând instrucțiunile vocale.
Se vede un infarct vechi la EKG?
Adesea da, prin anumite modificări ale traseului, dar nu întotdeauna. Ecocardiografia poate arăta zona de mușchi care nu se mai contractă normal; vezi Electrocardiograma (EKG): cum se face și ce arată.
