Stenoza de arteră renală și hipertensiunea: ce legătură există
Îngustarea arterei renale poate ridica tensiunea, pentru că rinichiul primește prea puțin sânge. Vezi cum se recunoaște, se evaluează și se tratează.
Stenoza de arteră renală este îngustarea uneia dintre arterele care duc sângele la rinichi. Rinichiul interpretează această scădere a fluxului ca pe o lipsă de lichid în organism și pornește mecanisme hormonale care ridică tensiunea. Rezultatul este o hipertensiune care poate apărea brusc sau poate deveni greu de controlat, iar evaluarea se face prin imagistică specializată, la indicația medicului.
Nu toate cazurile de tensiune mare au această cauză; este o formă secundară de hipertensiune, relativ rară în comparație cu hipertensiunea esențială. Pentru valorile și repere generale, poți consulta ghidul despre tensiunea arterială.
Cum ridică tensiunea o arteră renală îngustată?
Rinichiul care primește puțin sânge eliberează o enzimă numită renină. Aceasta declanșează un lanț de reacții hormonale, în urma cărora vasele de sânge se contractă, iar organismul reține sodiu și apă. Ambele efecte duc la creșterea tensiunii. Practic, rinichiul „crede” că organismul are lipsă de lichide, deși în realitate tensiunea generală este deja mare.
Fenomenul se numește hipertensiune renovasculară. Dacă îngustarea se menține mult timp, rinichiul afectat poate funcționa tot mai slab, ceea ce adaugă un al doilea motiv de îngrijorare pe lângă tensiunea în sine.
Ce cauze are îngustarea arterei renale?
Cele mai frecvente două cauze sunt ateroscleroza și displazia fibromusculară. Ateroscleroza este depunerea de plăci de grăsime și calciu în peretele arterei, la fel ca în alte artere ale corpului. Apare mai des la persoanele în vârstă și este favorizată de fumat, colesterol crescut, diabet și hipertensiune veche. Pentru un context asupra riscului cardiovascular, merită citit și materialul despre statine, medicamente folosite adesea în prevenția aterosclerozei.
Displazia fibromusculară este o modificare a peretelui arterial, care apare mai ales la femei tinere sau de vârstă mijlocie. Cauza ei exactă nu este bine înțeleasă. Poate afecta și alte artere, nu doar pe cele renale.
Ce semne pot face medicul să se gândească la această cauză?
Medicul poate suspecta stenoza de arteră renală atunci când tabloul iese din tiparul obișnuit al hipertensiunii. Printre indiciile care atrag atenția se numără:
- hipertensiune apărută brusc sau agravată rapid la o persoană care avea valori bune;
- tensiune care rămâne ridicată în ciuda mai multor medicamente;
- hipertensiune la o vârstă tânără, mai ales la o femeie, ori apărută după o vârstă înaintată;
- creșterea creatininei din sânge după începerea unor medicamente pentru tensiune, precum inhibitorii enzimei de conversie sau sartanii;
- diferență de mărime între cei doi rinichi la ecografie;
- un suflu auzit la nivelul abdomenului, la examenul clinic.
Niciunul dintre aceste semne nu confirmă singur boala, ele doar orientează evaluarea. Hipertensiunea poate avea și alte explicații, mai frecvente, iar o parte dintre ele sunt discutate în articolul despre hipertensiunea la tineri.
Cum se evaluează?
Evaluarea începe cu analize de sânge și urină, în care se urmăresc creatinina, potasiul și eventualele pierderi de proteine. Apoi, medicul poate recomanda o ecografie Doppler a arterelor renale, care arată fluxul de sânge, sau o angiografie prin tomografie computerizată ori prin rezonanță magnetică, ce vizualizează arterele. Angiografia clasică, cu cateter, se rezervă de obicei situațiilor în care se ia în calcul un tratament intervențional.
Pentru ca medicul să pună corect întrebarea, valorile tensiunii măsurate acasă sunt foarte utile. Modul în care le notezi este explicat în articolul despre măsurarea tensiunii acasă.
Ce tratament se discută?
Baza tratamentului este controlul tensiunii cu medicamente și al factorilor de risc: oprirea fumatului, tratarea colesterolului și a diabetului, alimentație echilibrată cu puțină sare. Unele medicamente, în special cele care blochează sistemul renină-angiotensină, se folosesc cu precauție și cu monitorizarea periodică a creatininei și a potasiului, deoarece pot afecta funcția rinichiului.
În cazuri selectate, medicul poate discuta o procedură prin care artera este lărgită cu un balon, uneori împreună cu un stent. Nu toți pacienții beneficiază de ea, de aceea decizia se ia individual, după evaluarea cardiologului, a nefrologului și, uneori, a chirurgului vascular. Informațiile de aici sunt generale și nu înlocuiesc consultul medical.
Pe scurt
- Stenoza de arteră renală scade fluxul de sânge către rinichi și poate ridica tensiunea prin mecanisme hormonale.
- Cauzele principale sunt ateroscleroza și displazia fibromusculară.
- Tensiunea apărută brusc sau rezistentă la tratament poate justifica evaluarea.
- Diagnosticul folosește ecografie Doppler sau angiografie prin CT ori RMN.
- Tratamentul combină medicația cu controlul factorilor de risc și, în cazuri alese, o procedură intervențională.
Întrebări frecvente
Orice hipertensiune se datorează rinichilor?
Nu. Cele mai multe cazuri de hipertensiune nu au o cauză renală unică; stenoza de arteră renală este o cauză secundară mai rară.
Pot avea stenoză de arteră renală fără simptome?
Da. De multe ori singurul semn este tensiunea mare sau modificările din analize, de aceea evaluarea se face la recomandarea medicului.
Fumatul influențează riscul?
Da, fumatul favorizează ateroscleroza, inclusiv la nivelul arterelor renale, iar renunțarea la fumat face parte din tratament.
Echipa Cardiologie24Sănătatea inimii explicată clar, fără panică



