Riscul cardiovascular global este probabilitatea ca o persoană să facă un infarct, un accident vascular cerebral sau alt eveniment cardiovascular grav într-un interval dat, de obicei 10 ani. Nu este o predicție sigură despre tine, ci o estimare statistică: dintr-un grup de 100 de oameni cu exact aceleași caracteristici, câți ar avea un astfel de eveniment în următorii ani.
Medicul folosește acest calcul pentru a decide cât de intensă trebuie să fie prevenția: dacă ajung schimbările de stil de viață, ce țintă de colesterol și de tensiune îți propune și dacă e nevoie de tratament. Mai jos afli ce date intră în calcul, cum se citesc categoriile și ce poate schimba rezultatul. Informațiile au caracter general și nu înlocuiesc consultul medicului de familie sau al cardiologului.
De ce nu ajunge să te uiți la fiecare analiză separat
Riscul global există pentru că factorii de risc nu se adună simplu, ci se potențează unul pe altul. Un colesterol ușor crescut înseamnă puțin la o femeie de 40 de ani nefumătoare, dar înseamnă mult mai mult la un bărbat de 60 de ani care fumează și are tensiunea mare.
Gândit pe factori separați, ai putea ajunge la două greșeli opuse:
- să tratezi agresiv o valoare izolată, la o persoană cu risc de ansamblu scăzut;
- să liniștești pe cineva care are mai mulți factori „la limită”, fiecare aparent mic, dar împreună periculoși.
Calculul riscului global corectează ambele greșeli. El este pasul central al prevenției descrise în ghidul despre colesterol și prevenție.
Ce este SCORE2 și cui i se aplică
SCORE2 este un set de diagrame și calculatoare publicate de Societatea Europeană de Cardiologie, care estimează riscul la 10 ani de infarct, accident vascular cerebral și deces de cauză cardiovasculară, fatale și nefatale. Se aplică adulților aparent sănătoși, fără boală cardiovasculară cunoscută și fără diabet.
| Instrument | Pentru cine este folosit |
|---|---|
| SCORE2 | adulți de 40–69 de ani, fără boală cardiovasculară cunoscută |
| SCORE2-OP | adulți de 70 de ani și peste |
| SCORE2-Diabetes | persoane cu diabet de tip 2, fără boală cardiovasculară documentată |
Diagramele sunt calibrate pe regiuni de risc, pentru că rata bolilor cardiovasculare diferă mult între țările Europei. România se află în grupa țărilor cu risc foarte ridicat, ceea ce înseamnă că, la aceleași valori, riscul estimat este mai mare decât, de exemplu, într-o țară din vestul continentului.
Datele care intră în calcul
- Vârsta, cel mai puternic factor, pentru că expunerea la ceilalți factori se acumulează în timp.
- Sexul: la aceeași vârstă, bărbații au în medie un risc mai mare; la femei riscul crește mai ales după menopauză.
- Fumatul: fumător actual sau nu.
- Tensiunea arterială sistolică, valoarea „mare” a tensiunii.
- Colesterolul non-HDL, adică colesterolul total minus HDL; detalii în articolul despre LDL și HDL.
Sfat: Pentru un calcul corect, adu la consult valorile de tensiune măsurate acasă timp de câteva zile, nu doar valoarea din cabinet, care poate fi influențată de emoții. Cum le măsori corect afli din Măsurarea tensiunii acasă: pașii pentru o citire corectă.
Cum se citesc categoriile de risc
Rezultatul SCORE2 este un procent, iar pragurile pentru categorii diferă în funcție de vârstă. Motivul este simplu: un procent de 5% înseamnă altceva la 45 de ani decât la 75.
| Vârstă | Risc scăzut spre moderat | Risc ridicat | Risc foarte ridicat |
|---|---|---|---|
| sub 50 de ani | sub 2,5% | 2,5% până la sub 7,5% | 7,5% și peste |
| 50–69 de ani | sub 5% | 5% până la sub 10% | 10% și peste |
| 70 de ani și peste | sub 7,5% | 7,5% până la sub 15% | 15% și peste |
Tabelul reproduce logica pragurilor folosite de ghidurile europene și are rol explicativ. Categoria finală o stabilește medicul, care poate muta o persoană într-o categorie superioară pe baza altor informații.
Riscul pe 10 ani și riscul pe viață
La oamenii tineri, riscul pe 10 ani iese aproape întotdeauna mic, chiar dacă au colesterol mare și fumează, pentru că vârsta trage procentul în jos. De aceea medicii vorbesc și despre riscul pe toată durata vieții și despre beneficiul pe termen lung al corectării unui factor. Un tânăr de 35 de ani cu LDL foarte mare are, poate, un risc mic în următorii 10 ani, dar un risc important în următorii 30.
Cine nu are nevoie de calcul
Unele persoane sunt încadrate direct la risc ridicat sau foarte ridicat, fără diagrame, pentru că boala sau condiția lor este ea însăși un marker puternic. Pentru ele calculul ar subestima riscul.
- Boala cardiovasculară aterosclerotică documentată: infarct în antecedente, angină, accident vascular ischemic, stent sau bypass, boală arterială a picioarelor, plăci semnificative văzute la investigații.
- Diabetul, mai ales cu afectarea organelor (rinichi, ochi, nervi) sau cu mulți ani de evoluție; detalii în Diabetul și inima: de ce cresc riscurile cardiovasculare.
- Boala cronică de rinichi moderată sau severă.
- Hipercolesterolemia familială, explicată în Hipercolesterolemia familială: când colesterolul ține de gene.
- Valori foarte mari ale unui singur factor, de exemplu un colesterol extrem de crescut sau o tensiune foarte mare.
La aceste persoane, prevenția începe direct cu ținte mai stricte, iar medicul nu așteaptă un procent ca să decidă.
Factorii care pot crește riscul peste diagramă
Diagramele nu cuprind tot ce contează, așa că medicul folosește și modificatori de risc, informații care pot muta o persoană aflată la granița dintre categorii într-o categorie superioară. Ei sunt utili mai ales când decizia de tratament este incertă.
| Modificator | Ce aduce în plus |
|---|---|
| Istoricul familial de boală precoce | semnalează predispoziție moștenită |
| Lipoproteina(a) mare | risc genetic care nu apare în colesterolul total |
| Plăci pe arterele carotide | ateroscleroză deja prezentă, vizibilă la ecografie |
| Indice gleznă-braț scăzut | afectarea arterelor picioarelor |
| Scorul de calciu coronarian | calcificări în arterele inimii, la tomografie |
| Obezitatea abdominală | factor metabolic asociat |
| Stresul cronic, condițiile sociale dificile | se asociază cu risc mai mare |
| Boli inflamatorii cronice, unele afecțiuni din sarcină | cresc riscul pe termen lung |
Investigațiile folosite ca modificatori
Când medicul are nevoie de mai multe informații, poate recomanda o investigație care caută direct semnele aterosclerozei. Exemple sunt ecografia Doppler carotidiană sau indicele gleznă-braț. Ele nu se fac de rutină tuturor, ci doar acolo unde rezultatul poate schimba decizia. O privire de ansamblu asupra testelor cardiologice găsești în Investigațiile cardiologice: ghid complet pentru pacienți.
Istoricul familial
O rudă de gradul întâi (părinte, frate, soră, copil) cu boală cardiovasculară la o vârstă tânără crește riscul tău, chiar dacă analizele arată bine. Pragurile folosite de medici și ce înseamnă ele concret sunt explicate în Istoricul familial de boli de inimă: ce înseamnă pentru tine.
Ce schimbă rezultatul pentru tine
Categoria de risc nu este o etichetă, ci un instrument care stabilește intensitatea prevenției. Pe baza ei medicul decide:
- Ținta de LDL-colesterol: cu cât riscul e mai mare, cu atât ținta e mai joasă.
- Ținta de tensiune și frecvența controalelor.
- Dacă stilul de viață ajunge singur sau dacă e nevoie de medicamente, de exemplu din clasa statinelor.
- Ce investigații mai sunt utile.
- Cât de des se reevaluează riscul.
Important: O estimare de risc scăzut nu înseamnă că poți ignora fumatul, kilogramele în plus sau sedentarismul. Iar una de risc ridicat nu înseamnă că un eveniment este inevitabil: majoritatea factorilor care au intrat în calcul pot fi îmbunătățiți.
Un exemplu de cum se mișcă cifrele
Imaginează-ți doi bărbați de 55 de ani cu același colesterol. Primul fumează și are tensiunea sistolică în jur de 160 mmHg; al doilea nu fumează și are tensiunea în jur de 120 mmHg. Pe diagramă, primul poate ajunge într-o categorie de risc de câteva ori mai mare decât al doilea. Dacă primul renunță la fumat și își controlează tensiunea, riscul lui estimat scade semnificativ, chiar fără să se schimbe colesterolul. Exemplul arată de ce renunțarea la fumat are un efect atât de mare.
Cum te pregătești pentru evaluare
Calculul riscului se face, de obicei, la medicul de familie sau la cardiolog, iar o bună pregătire scurtează consultul și îl face mai precis. Asigurații CNAS pot discuta cu medicul de familie despre consultațiile preventive și analizele decontate, iar pentru cardiolog se obține bilet de trimitere.
Ce să ai la tine:
- un profil lipidic recent și, dacă ai, glicemia sau hemoglobina glicată;
- valorile de tensiune măsurate acasă;
- lista medicamentelor și a suplimentelor pe care le iei;
- informații despre bolile de inimă, accidentele vasculare și diabetul din familie, cu vârsta la care au apărut;
- câte țigări fumezi sau de când ai renunțat;
- greutatea și circumferința taliei.
Când nu aștepți evaluarea, ci suni la 112
Estimarea riscului este pentru oamenii fără simptome. Dacă apar semne de alarmă, nu programa un consult de prevenție, ci cere ajutor imediat.
Sună la 112 dacă ai:
- durere, apăsare sau arsură în piept care durează mai mult de câteva minute;
- durere care iradiază spre braț, gât, maxilar sau spate, cu transpirații reci sau greață;
- lipsă bruscă de aer;
- slăbiciune sau amorțeală bruscă pe o parte a corpului, vorbire neclară, gură strâmbă;
- leșin sau pierderea cunoștinței.
Ce faci în primele minute până ajunge echipajul este descris în Infarctul miocardic: semnele de alarmă și ce faci imediat.
Recapitulare
Riscul cardiovascular global combină mai mulți factori într-o singură estimare, care îi arată medicului cât de intensă trebuie să fie prevenția ta. În Europa se folosesc diagramele SCORE2, SCORE2-OP și SCORE2-Diabetes, iar România este în grupa țărilor cu risc foarte ridicat. Rezultatul se completează cu modificatori precum istoricul familial, Lp(a) sau plăcile observate la investigații.
De reținut:
- riscul global este o probabilitate pe 10 ani, nu o predicție sigură;
- vârsta, sexul, fumatul, tensiunea sistolică și non-HDL intră în calcul;
- pragurile de categorie diferă în funcție de vârstă;
- bolile cardiovasculare documentate, diabetul sau hipercolesterolemia familială încadrează direct la risc mare;
- categoria decide țintele de colesterol și de tensiune.
Întrebări frecvente
Pot să îmi calculez singur riscul cardiovascular?
Există calculatoare publice, dar rezultatul are sens doar interpretat de medic, care știe ce modificatori și ce boli asociate trebuie luate în calcul. Folosește-l cel mult ca punct de plecare pentru discuție.
De ce riscul meu iese mic, deși am colesterolul mare?
Probabil pentru că ești tânăr și vârsta trage procentul pe 10 ani în jos. Medicul ia în calcul și riscul pe termen lung și poate recomanda totuși măsuri.
Cât de des se recalculează riscul?
De obicei la câțiva ani la persoanele cu risc scăzut și mai des când apar factori noi sau se schimbă valorile. Medicul de familie stabilește intervalul.
Dacă iau deja medicamente pentru colesterol, se mai calculează riscul?
Da, dar medicul interpretează rezultatul ținând cont că valorile sunt deja influențate de tratament și urmărește mai ales atingerea țintelor. Nu opri niciodată tratamentul ca să faci un calcul.
Riscul global ține cont de istoricul familial?
Nu direct în diagramă, dar medicul îl folosește ca modificator care poate muta o persoană într-o categorie de risc mai mare.
