Alcoolul și inima: efectele asupra ritmului și tensiunii

Alcoolul nu protejează inima, așa cum s-a crezut multă vreme: el crește tensiunea arterială, ridică trigliceridele, favorizează tulburările de ritm, mai ales fibrilația atrială, iar consumul mare, timp de ani, poate slăbi mușchiul inimii. Riscul crește odată cu cantitatea, iar pentru inimă mai puțin înseamnă mai bine. Dacă nu bei, nu ai niciun motiv medical să începi.

Asta nu înseamnă că un pahar la o masă festivă provoacă automat o boală de inimă, ci că alcoolul trebuie privit realist, ca un factor de risc, nu ca un medicament. Articolul explică ce spun recomandările actuale, cât alcool conține fiecare băutură, cum acționează alcoolul asupra tensiunii și ritmului, ce se întâmplă cu medicamentele și cum reduci consumul în siguranță. Informațiile au caracter general și nu înlocuiesc discuția cu medicul de familie, cu cardiologul sau, la nevoie, cu un medic specializat în dependențe.

Ce spun recomandările actuale despre alcool

Recomandările actuale converg spre o idee simplă: nu există o cantitate de alcool despre care să se poată spune că este sigură pentru sănătate, iar riscul crește odată cu consumul. Organizația Mondială a Sănătății a afirmat explicit că, pentru sănătate, nu există un nivel de consum lipsit de risc.

Ghidurile europene de prevenție cardiovasculară, publicate de Societatea Europeană de Cardiologie, recomandă ca persoanele care beau să își limiteze consumul la cel mult aproximativ 100 g de alcool pur pe săptămână. Aceasta nu este o țintă de atins, ci o limită superioară; pentru inimă, sub ea este mai bine.

Mitul paharului de vin „pentru inimă”

Ideea că un pahar de vin pe zi protejează inima a venit din studii observaționale, în care băutorii moderați păreau să aibă mai puține boli de inimă decât abstinenții. Analizele ulterioare au arătat câteva probleme:

• în grupul „abstinenților” intrau adesea foști băutori care renunțaseră din cauza bolilor;
• băutorii moderați aveau, în medie, și alte avantaje: venituri mai mari, alimentație mai bună, mai multă mișcare;
• studiile genetice, care folosesc variații moștenite în felul în care corpul metabolizează alcoolul, nu au confirmat un efect protector.

Polifenolii din vinul roșu, cum este resveratrolul, se găsesc și în struguri, fructe de pădure și alte alimente, fără alcoolul care însoțește vinul. Dacă îți place modelul alimentar mediteranean, el funcționează la fel de bine fără vin; detalii în Dieta mediteraneană și inima: principii aplicate acasă.

Cât alcool conține o băutură

Efectul alcoolului depinde de cantitatea de alcool pur, nu de tipul băuturii. O bere, un pahar de vin și un pahar mic de tărie pot conține cantități asemănătoare, iar băuturile de casă variază foarte mult ca tărie.

Cantitatea de alcool pur se calculează astfel: volumul băuturii (în ml) înmulțit cu concentrația (procentul de pe etichetă, împărțit la 100) și cu 0,789, densitatea alcoolului.

Cu aceste cifre, limita superioară de aproximativ 100 g pe săptămână înseamnă în jur de cinci beri de 500 ml sau șapte pahare de vin de 150 ml, pe întreaga săptămână, nu pe zi.

Sfat: Băuturile de casă pot avea o tărie mult mai mare decât crezi, iar paharele de la masă sunt adesea mai mari decât porția standard. Dacă vrei să știi cât bei de fapt, măsoară o dată, cu un pahar gradat, porția pe care o torni de obicei.

Alcoolul și tensiunea arterială

Consumul regulat de alcool crește tensiunea arterială, iar efectul este proporțional cu cantitatea. La persoanele cu hipertensiune, reducerea consumului contribuie la scăderea valorilor și este una dintre măsurile de stil de viață recomandate de ghiduri.

Efectul are două faze. Imediat după băut, alcoolul dilată vasele și poate scădea ușor tensiunea pentru câteva ore. Ulterior, mai ales după un consum mai mare, tensiunea crește, iar a doua zi poate fi mai mare decât de obicei. Consumul zilnic menține acest efect, iar valorile medii urcă.

Ce înseamnă pentru măsurătorile tale

• nu măsura tensiunea imediat după ce ai băut; valorile nu reflectă situația ta obișnuită;
• în jurnalul de tensiune notează zilele în care ai consumat alcool;
• dacă valorile sunt mai mari după weekenduri sau sărbători, spune-i medicului.

Mai multe despre hipertensiune și efectele ei pe termen lung găsești în Hipertensiunea arterială: cauze, riscuri și monitorizare, iar despre jurnalul de valori în Jurnalul tensiunii: cum îl ții pentru consultul cardiologic.

Alcoolul și ritmul inimii

Alcoolul este unul dintre declanșatorii cunoscuți ai fibrilației atriale, cea mai frecventă tulburare de ritm susținută. Riscul crește cu cantitatea consumată, iar o parte din persoane fac episoade chiar și după cantități moderate.

Fibrilația atrială este o aritmie în care atriile, camerele de sus ale inimii, se contractă haotic, iar bătăile devin neregulate și adesea rapide. Ea crește riscul de accident vascular cerebral, pentru că în atrii se pot forma cheaguri. Explicații complete găsești în Fibrilația atrială: ce este, ce simptome dă și ce riscuri are.

„Inima de vacanță”

Medicii folosesc termenul „holiday heart syndrome” (sindromul inimii de vacanță) pentru episoadele de aritmie care apar după un consum mare de alcool, tipic în weekenduri, la nunți, la petreceri sau de sărbători, la persoane fără boală de inimă cunoscută. Alcoolul în cantitate mare, deshidratarea, somnul puțin și mesele copioase se combină și pot declanșa aritmia.

Un studiu clinic la persoane cu fibrilație atrială care consumau alcool regulat a arătat că abstinența a redus revenirea episoadelor de aritmie față de grupul care a continuat să bea. Pentru cine are deja această aritmie, reducerea sau oprirea consumului este o măsură discutată frecvent cu medicul.

Alte tulburări de ritm, cum sunt extrasistolele, pot fi și ele accentuate de alcool; diferența dintre aritmiile inofensive și cele care contează este explicată în Aritmiile cardiace: când bătăile neregulate contează.

Mușchiul inimii, trigliceridele și greutatea

Consumul mare de alcool, timp de mulți ani, poate slăbi și dilata mușchiul inimii, o afecțiune numită cardiomiopatie alcoolică. Inima pompează mai slab, iar în timp pot apărea simptomele insuficienței cardiace: oboseală, lipsă de aer la efort, umflarea picioarelor.

În stadiile timpurii, cardiomiopatia alcoolică se poate ameliora semnificativ dacă persoana se oprește complet din băut, sub supravegherea medicului. Insuficiența cardiacă este explicată în Insuficiența cardiacă: ce înseamnă și cum se monitorizează, iar trigliceridele în Trigliceridele și inima: de ce contează și ce le influențează.

Alcoolul și medicamentele pentru inimă

Alcoolul poate interacționa cu multe medicamente folosite în bolile cardiovasculare, schimbându-le efectul sau crescând riscul de reacții adverse. Prospectul fiecărui medicament și farmacistul îți pot spune dacă există o interacțiune cunoscută.

Câteva situații generale:

• cu medicamentele care subțiază sângele (anticoagulante, antiagregante), alcoolul poate crește riscul de sângerare, inclusiv la nivelul stomacului;
• cu medicamentele pentru tensiune, alcoolul poate accentua scăderea tensiunii și amețeala, mai ales la ridicarea bruscă în picioare;
• cu sedativele și somniferele, alcoolul potențează somnolența și deprimarea respirației;
• la persoanele cu diabet, alcoolul poate da scăderi ale glicemiei, uneori la câteva ore după consum.

Important: Nu sări peste o doză de medicament ca să poți bea la o petrecere și nu modifica singur tratamentul. Întreabă medicul sau farmacistul cum se combină concret tratamentul tău cu alcoolul.

Cum reduci consumul în siguranță

Reducerea consumului de alcool aduce beneficii pentru tensiune, ritm, greutate și somn, iar câteva strategii simple o fac mai ușoară. Dacă însă bei zilnic cantități mari, oprirea bruscă poate fi periculoasă și trebuie făcută cu ajutor medical.

Strategii practice

1. Notează ce bei timp de două săptămâni, în grame sau în porții standard, ca să știi de unde pornești.
2. Stabilește zile fără alcool în fiecare săptămână.
3. Alternează fiecare pahar de alcool cu un pahar de apă sau cu o băutură fără alcool.
4. Alege porții mai mici și băuturi cu concentrație mai mică.
5. Nu ține alcool la vedere acasă și nu cumpăra „de rezervă”.
6. Pregătește un răspuns pentru insistențele de la mese și petreceri; „conduc” sau „iau tratament” sunt suficiente.

Când ai nevoie de ajutor

Discută cu medicul de familie dacă simți că nu poți reduce singur, dacă bei ca să faci față stresului sau dacă cei din jur își fac griji pentru consumul tău. Legătura dintre stres și obiceiurile nesănătoase este descrisă în Stresul și inima: legătura dintre emoții și tensiune. Medicul te poate îndruma spre un psihiatru, spre consiliere sau spre grupuri de sprijin, care există și în România.

Atenție: La persoanele care beau zilnic cantități mari, oprirea bruscă a alcoolului poate provoca sevraj, cu tremor, agitație, transpirații, palpitații și, în formele grave, convulsii sau confuzie severă. Oprirea se planifică împreună cu medicul.

Semnele care cer apel la 112

Unele situații legate de alcool sunt urgențe medicale, fie pentru că alcoolul a declanșat o problemă cardiacă, fie din cauza intoxicației. Suni imediat la 112 dacă tu sau cineva din jur are:

• durere sau apăsare în piept care durează mai mult de câteva minute;
• palpitații foarte rapide sau neregulate, însoțite de amețeală, lipsă de aer sau leșin;
• confuzie severă, imposibilitatea de a fi trezit, respirație lentă sau neregulată;
• vărsături repetate la o persoană foarte somnolentă, cu risc de a se îneca;
• convulsii;
• piele rece, palidă sau vineție;
• slăbiciune pe o parte a corpului sau vorbire neclară, care nu trebuie puse automat pe seama beției.

Până la sosirea ambulanței, nu lăsa singură o persoană intoxicată și așaz-o pe o parte, ca să nu se înece dacă varsă.

Ce merită reținut despre alcool și inimă

Alcoolul este un factor de risc pentru inimă, nu un mijloc de protecție. Crește tensiunea și trigliceridele, favorizează fibrilația atrială și, în cantități mari, slăbește mușchiul inimii. Reducerea consumului face parte din aceleași obiceiuri sănătoase descrise în ghidul despre stilul de viață pentru inimă.

De reținut:

• nu există o cantitate de alcool care să protejeze inima;
• limita superioară din ghidurile europene este de aproximativ 100 g de alcool pur pe săptămână, iar mai puțin e mai bine;
• o bere de 500 ml, un pahar de vin sau 50 ml de țuică au în jur de 14–20 g de alcool;
• consumul mare ocazional poate declanșa fibrilație atrială;
• alcoolul interacționează cu multe medicamente pentru inimă;
• oprirea bruscă după consum mare și zilnic se face doar cu ajutor medical.