Cardiopatia ischemică este boala în care arterele coronare, vasele care hrănesc mușchiul inimii, nu mai aduc suficient sânge, de cele mai multe ori pentru că sunt îngustate de plăci de aterom. Angina pectorală este simptomul ei cel mai cunoscut: o durere, o apăsare sau o strângere în piept, care apare atunci când inima are nevoie de mai mult oxigen decât primește, de exemplu la urcatul scărilor, la frig sau la emoții puternice.
Mulți oameni își descriu angina nu ca pe o durere, ci ca pe o greutate, o arsură sau o senzație de sufocare, și o pun pe seama stomacului sau a oboselii. De aceea merită să știi cum arată, ce forme are, cum se investighează și când devine urgență. Informațiile de mai jos au caracter general și nu înlocuiesc consultul cardiologului; orice durere în piept nouă trebuie evaluată de un medic.
Ce este cardiopatia ischemică
Cardiopatia ischemică, numită și boală coronariană, apare când fluxul de sânge prin arterele coronare scade, iar mușchiul inimii suferă de lipsă de oxigen, adică de ischemie. Cauza principală este ateroscleroza, depunerea de plăci în peretele arterelor.
Inima are trei artere coronare principale, care pornesc din aortă și se ramifică pe suprafața ei. În repaus, chiar și o arteră îngustată poate aduce destul sânge. La efort însă, inima bate mai repede și mai puternic, are nevoie de mai mult oxigen, iar artera îngustată nu mai face față. Acesta este momentul în care apare angina.
Termenul acoperă mai multe situații:
- angina pectorală stabilă, cea mai frecventă formă cronică;
- sindroamele coronariene acute: angina instabilă și infarctul miocardic;
- ischemia silențioasă, fără durere, descoperită la teste;
- insuficiența cardiacă și aritmiile apărute după ani de boală coronariană.
Procesul de formare a plăcilor este explicat în detaliu în Ateroscleroza: cum se formează plăcile în artere, iar legătura cu celelalte boli cardiace în ghidul afecțiunilor inimii.
Cum se simte angina pectorală
Angina tipică este o senzație de apăsare, strângere, greutate sau arsură în spatele sternului, care apare la efort sau la emoții și cedează în câteva minute de repaus. Poate iradia în brațul stâng, în ambele brațe, în gât, în maxilar, în umeri sau în spate.
Trăsături tipice:
- localizarea: în centrul pieptului, greu de arătat cu un deget, mai degrabă cu palma sau cu pumnul strâns;
- declanșatorul: efortul fizic, frigul, mesele copioase, emoțiile;
- durata: de obicei câteva minute, rareori mai mult de 10–15 minute în angina stabilă;
- ameliorarea: la oprirea efortului sau după medicamentul prescris de medic pentru criză.
Când durerea are mai puțin legătură cu inima
O durere care se schimbă la apăsarea pe piept, la mișcarea brațului sau la respirația adâncă, care durează doar câteva secunde sau zile întregi fără variație, are mai des cauze musculare, articulare, digestive sau pulmonare. Totuși, nici aceste trăsături nu exclud sigur inima, de aceea evaluarea rămâne la medic.
Important: La femei, la vârstnici și la persoanele cu diabet, angina poate apărea doar ca lipsă de aer la efort, oboseală neobișnuită, greață sau durere în spate ori în maxilar. Merită luate în serios și aceste forme.
Angina stabilă, instabilă și alte forme
Forma anginei contează mai mult decât intensitatea durerii, pentru că arată cât de stabilă este situația din arteră. Angina stabilă se tratează programat, iar angina instabilă este o urgență.
| Forma | Cum se manifestă | Ce înseamnă |
|---|---|---|
| Angina stabilă | apare la eforturi asemănătoare, cedează la repaus, același tipar de luni de zile | plăci stabile care îngustează artera |
| Angina instabilă | durere nouă, mai frecventă, la eforturi mai mici sau în repaus | placă fisurată, cu risc crescut de infarct; urgență |
| Angina vasospastică | durere în repaus, adesea noaptea sau dimineața devreme | spasm temporar al unei artere coronare |
| Angina microvasculară | durere la efort cu arterele mari aparent normale | problema este în vasele foarte mici ale inimii |
Angina instabilă și infarctul fac parte din aceeași familie, numită sindrom coronarian acut. Diferența dintre ele se vede mai ales la analize: în infarct, mușchiul inimii eliberează în sânge o proteină numită troponină. Semnele infarctului și pașii imediați sunt explicați în Infarctul miocardic: semnele de alarmă și ce faci imediat.
Factorii de risc ai bolii coronariene
Cardiopatia ischemică se dezvoltă în ani, pe baza unor factori de risc care se adună, iar o parte dintre ei pot fi influențați. Cu cât sunt mai mulți și mai vechi, cu atât crește probabilitatea de boală.
Factori care nu pot fi schimbați: vârsta, sexul masculin, menopauza la femei și istoricul familial de boli de inimă la vârstă tânără.
Factori care pot fi influențați:
- colesterolul LDL crescut, descris în Colesterolul și prevenția bolilor de inimă: ghid complet;
- hipertensiunea arterială;
- fumatul, inclusiv expunerea pasivă;
- diabetul zaharat;
- obezitatea, mai ales cea abdominală;
- sedentarismul;
- alimentația bogată în grăsimi saturate, sare și produse ultraprocesate;
- stresul cronic și somnul insuficient.
Cum se investighează angina
Medicul confirmă cardiopatia ischemică pe baza descrierii durerii, a factorilor de risc și a unor teste care arată fie ischemia, fie arterele îngustate. Alegerea testelor depinde de cât de probabilă este boala și de simptome.
| Investigația | Ce arată | Particularitate |
|---|---|---|
| Electrocardiograma de repaus | urme de infarct vechi, unele modificări de ischemie | adesea normală între crize |
| Testul de efort | modificări pe EKG la solicitare, toleranța la efort | descris în Testul de efort: pregătire, desfășurare și ce urmează |
| Ecocardiografia, inclusiv de stres | mișcarea pereților inimii, funcția de pompă | arată zonele care se contractă mai slab |
| Angiografia CT coronariană | imaginea arterelor coronare, plăcile, calciul | neinvazivă, cu substanță de contrast |
| Scintigrafia sau rezonanța de perfuzie | cât sânge ajunge în fiecare zonă a mușchiului | utilă în cazurile neclare |
| Coronarografia | imaginea directă a arterelor, cu cateter | permite și tratament în aceeași ședință |
Cum decurge examinarea arterelor prin cateter afli din Coronarografia: ce este și cum decurge procedura. Analizele de sânge, cu profil lipidic, glicemie și funcția rinichilor, completează evaluarea.
Ce urmărește tratamentul
Tratamentul cardiopatiei ischemice are două scopuri: să reducă simptomele și să prevină infarctul și alte complicații. Combină stilul de viață, medicamentele alese de cardiolog și, la nevoie, proceduri de restabilire a fluxului de sânge.
Medicamentele, în linii mari
Fără a intra în nume și doze, care țin exclusiv de medic, tratamentul include de obicei:
- un medicament pentru criza de angină, de folosit doar după instrucțiunile medicului;
- medicamente care reduc nevoia de oxigen a inimii sau dilată vasele, pentru prevenirea crizelor;
- medicamente care scad colesterolul LDL, explicate în Statinele: ce sunt și de ce le recomandă medicul;
- medicamente antiagregante, care reduc riscul ca pe plăci să se formeze cheaguri.
Revascularizarea: stent sau bypass
Când arterele sunt foarte îngustate sau simptomele persistă, cardiologul poate recomanda:
- angioplastia coronariană cu stent: artera este lărgită cu un mic balon introdus pe cateter, iar un tub metalic fin, stentul, o menține deschisă;
- bypassul aorto-coronarian: chirurgul creează o ocolire a zonei îngustate, folosind o arteră sau o venă a pacientului.
Decizia se ia în echipă, uneori împreună cu chirurgul cardiovascular, în funcție de numărul și de localizarea leziunilor, de funcția inimii și de alte boli.
Viața de zi cu zi cu angina
Cu tratament bine condus, majoritatea persoanelor cu angină stabilă își continuă activitățile obișnuite, cu câteva ajustări. Scopul este să știi ce îți declanșează crizele și să ai un plan clar pentru momentul în care apar.
- Efortul: mișcarea regulată, adaptată, este recomandată; începe cu încălzire și evită efortul brusc și intens. Detalii în Mișcarea pentru inimă: cât și ce tip de efort contează.
- Frigul: iarna, acoperă gura și nasul cu un fular și mergi mai încet afară.
- Mesele: mesele mici și dese solicită inima mai puțin decât cele foarte copioase.
- Emoțiile: tehnicile de gestionare a stresului pot reduce crizele.
- Viața intimă: reluarea ei se discută cu medicul; la cei cu angină stabilă controlată, este de obicei posibilă.
- Fumatul: renunțarea completă este una dintre cele mai eficiente măsuri.
Sfat: Cere-i medicului un plan scris pentru criza de angină: ce faci, ce iei, după cât timp suni la 112. Păstrează-l în portofel și spune-l și familiei.
Când angina devine urgență: suni la 112
Suni la 112 dacă durerea în piept este nouă, apare în repaus, este mai puternică sau mai lungă decât de obicei ori nu cedează în câteva minute de repaus și după planul stabilit cu medicul. Un reper uzual este de aproximativ 5 minute; dacă durerea nu a dispărut, nu mai aștepta.
Semne de alarmă:
- durere sau apăsare în piept care durează și nu cedează la repaus;
- durere care te trezește din somn sau apare la eforturi mult mai mici decât înainte;
- durere însoțită de transpirații reci, greață, vărsături, paloare;
- lipsă de aer severă, amețeală, leșin;
- puls foarte rapid sau neregulat cu stare de rău.
Nu conduce singur la spital și nu lua din proprie inițiativă medicamente pe care nu ți le-a recomandat medicul; dispecerul 112 îți spune ce să faci până sosește echipajul.
Ce merită să știi pe scurt despre angină
Angina pectorală este semnalul că mușchiul inimii primește prea puțin oxigen, de obicei din cauza plăcilor din arterele coronare. Angina stabilă are un tipar previzibil și se tratează programat, în timp ce angina nouă, de repaus sau care se agravează este o urgență. Investigațiile confirmă diagnosticul, iar tratamentul combină stilul de viață, medicamentele și, la nevoie, stentul sau bypassul.
De reținut:
- apăsarea în piept la efort, care cedează la repaus, merită o consultație;
- simptomele pot fi atipice la femei, vârstnici și diabetici;
- planul pentru criză se stabilește cu medicul, în scris;
- controlul colesterolului, al tensiunii și renunțarea la fumat încetinesc boala;
- durerea care nu cedează în câteva minute înseamnă 112.
Întrebări frecvente
Angina pectorală înseamnă că voi face infarct?
Nu neapărat. Angina arată că există boală coronariană, iar tratamentul și controlul factorilor de risc reduc mult probabilitatea unui infarct.
Cum deosebesc angina de o durere de stomac?
Nu întotdeauna se poate deosebi singur. Durerea legată de efort, care cedează la repaus, sugerează mai degrabă inima; orice durere nouă în piept trebuie evaluată de medic.
Electrocardiograma normală exclude angina?
Nu. Între crize, electrocardiograma de repaus este adesea normală, de aceea medicul poate cere un test de efort sau o imagistică a arterelor coronare.
Ce este ischemia silențioasă?
Este lipsa de oxigen a mușchiului inimii fără durere, descoperită la teste. Apare mai des la persoanele cu diabet sau la vârstnici.
Pot trăi normal după un stent?
Majoritatea oamenilor își reiau activitățile după un stent, cu tratamentul și controalele recomandate de cardiolog. Stentul rezolvă îngustarea locală, dar boala de fond se controlează în continuare prin tratament și stil de viață.
