Coronarografia: ce este și cum decurge procedura

Coronarografia este investigația care arată direct arterele coronare, adică vasele care hrănesc mușchiul inimii. Un cateter, un tub subțire și flexibil, este trecut printr-o arteră de la încheietura mâinii sau din zona inghinală până la originea arterelor coronare, unde se injectează o substanță de contrast vizibilă la raze X. Pe ecran apar arterele ca niște râuri întunecate, iar medicul vede exact unde sunt îngustate și cât de mult. Procedura se face cu anestezie locală, iar pacientul este treaz și poate vorbi cu echipa.

Pentru că este o investigație invazivă, coronarografia nu este primul pas, ci se face atunci când rezultatul ei poate schimba decizia de tratament: fie programat, după alte teste, fie de urgență, în infarctul miocardic. Uneori, în aceeași ședință, artera îngustată este desfundată cu un balon și se montează un stent. Mai jos afli când e indicată, cum te pregătești, cum decurge și ce urmează. Informațiile au caracter general, educativ, și nu înlocuiesc explicațiile medicului cardiolog intervenționist, care îți prezintă beneficiile și riscurile în cazul tău concret.

Când este recomandată coronarografia

Coronarografia se recomandă atunci când medicul are nevoie de o imagine exactă a arterelor coronare pentru a decide un tratament, de obicei o intervenție de desfundare sau o operație. Nu este un test de verificare „ca să fii sigur”, ci o procedură cu o indicație precisă.

Situațiile programate

• angina pectorală cu simptome care persistă în ciuda tratamentului sau care limitează viața de zi cu zi; ce înseamnă angina găsești în Angina pectorală și cardiopatia ischemică, pe înțeles;
• teste neinvazive cu rezultat important, de exemplu un test de efort pozitiv la un efort mic sau o zonă mare de ischemie la imagistică;
• scăderea inexplicabilă a funcției de pompare a inimii, văzută la ecocardiografie;
• evaluarea înaintea unei operații pe valve, la anumite persoane;
• aritmii ventriculare grave sau supraviețuirea după un stop cardiac.

Situațiile de urgență

În infarctul miocardic acut, mai ales când EKG-ul arată o arteră blocată complet, coronarografia urmată de desfundarea arterei se face cât mai repede, pentru că fiecare minut contează pentru mușchiul cardiac. În România există centre de cardiologie intervențională care fac aceste proceduri non-stop, iar ambulanța chemată la 112 duce pacientul direct la ele. De aceea, la semne de infarct, nu mergi singur la cel mai apropiat cabinet, ci suni la 112. Semnele sunt descrise în Infarctul miocardic: semnele de alarmă și ce faci imediat.

Locul coronarografiei printre celelalte investigații este explicat în ghidul investigațiilor cardiologice.

Pregătirea pentru coronarografia programată

Pregătirea cuprinde analize, discuția despre medicamente și alergii, semnarea consimțământului și câteva reguli practice în ziua procedurii. Spitalul îți dă instrucțiuni scrise; urmează-le pe acelea, pentru că pot diferi ușor de la un centru la altul.

Analizele și informațiile de care are nevoie echipa

• analize de sânge: hemoleucogramă, teste de coagulare, glicemie, ionogramă și creatinină, pentru funcția rinichilor, care elimină substanța de contrast;
• electrocardiograma recentă și, de obicei, ecocardiografia;
• lista completă a medicamentelor, inclusiv a celor care subțiază sângele și a celor pentru diabet;
• alergiile, în special la substanța de contrast iodată, la anestezicele locale sau la latex;
• boli asociate: boli de rinichi, diabet, sarcină posibilă, intervenții anterioare pe artere.

Important: Nu opri și nu modifica singur medicamentele înaintea coronarografiei, mai ales pe cele care subțiază sângele sau pe cele pentru diabet. Medicul îți spune exact ce iei, ce oprești și de când.

Ce faci în ziua procedurii

1. Respecți perioada de post indicată de spital, de obicei câteva ore fără mâncare.
2. Iei medicamentele așa cum ți s-a spus, cu puțină apă.
3. Scoți bijuteriile, inclusiv inelele de pe mâna pe care se poate face puncția, pentru că mâna se poate umfla ușor.
4. Aduci actul de identitate, documentele medicale, biletul de trimitere sau de internare, după caz.
5. Organizezi pe cineva care să te ia acasă; nu conduci după procedură.

Consimțământul informat

Înainte de procedură semnezi un consimțământ informat, prin care confirmi că ți s-au explicat motivul, beneficiile, riscurile și alternativele. Este momentul potrivit să pui întrebări, inclusiv dacă echipa are acordul tău să facă angioplastie în aceeași ședință, dacă găsește o îngustare potrivită pentru asta.

Sfat: Notează-ți întrebările înainte de internare: pe unde se va face puncția, dacă se poate face angioplastie pe loc, cât stai în spital, când poți conduce și când revii la serviciu. În emoția zilei, ele se uită ușor.

Cum decurge procedura

Coronarografia se face într-o sală specială, numită laborator de cateterism sau laborator de angiografie, cu un aparat de raze X care se rotește în jurul mesei. O coronarografie doar de diagnostic durează de obicei 20–40 de minute; dacă urmează angioplastie, timpul crește.

Pașii, pe rând

1. Ești așezat pe spate pe masa de examinare, conectat la monitorul EKG și la tensiometru; ți se montează o branulă în venă.
2. Zona de puncție, încheietura sau regiunea inghinală, este dezinfectată și acoperită cu câmpuri sterile.
3. Medicul face anestezie locală, care înțeapă și ustură câteva secunde.
4. Prin artera respectivă este trecută o teacă scurtă, apoi cateterele, ghidate sub raze X până la inimă. Nu simți cateterul înaintând prin vase.
5. Se injectează substanța de contrast în fiecare arteră coronară și se filmează din mai multe unghiuri.
6. La final, cateterul și teaca se retrag, iar locul puncției se închide prin compresie sau cu un dispozitiv special.

Ce simți

• o senzație de căldură care trece prin corp sau impresia că urinezi, pentru câteva secunde, la injectarea contrastului; e normală și trece repede;
• uneori o ușoară apăsare în piept în timpul injecțiilor;
• poți primi un sedativ ușor dacă ești foarte emoționat.

Spune imediat echipei dacă simți durere în piept, lipsă de aer, mâncărimi, greață sau orice altă senzație neobișnuită.

Abordul radial sau femural

Alegerea aparține medicului, în funcție de anatomia ta și de procedura planificată.

Ce arată coronarografia și ce urmează

Coronarografia arată traseul arterelor coronare, locul îngustărilor, gradul lor exprimat în procente și eventualele blocaje complete. Pe baza acestor imagini, echipa decide dacă e nevoie de tratament și de ce fel.

Cum se descrie o îngustare

Îngustările se descriu prin procentul cu care este redus diametrul arterei. O îngustare mică poate fi tratată doar cu medicamente și cu schimbarea stilului de viață, una severă poate cere desfundarea arterei. Când imaginea nu este suficient de clară, medicul poate măsura direct, cu un fir special, cât de mult limitează îngustarea fluxul de sânge (rezerva fracționată de flux, FFR), sau poate privi peretele arterei din interior, prin ecografie intravasculară (IVUS) ori tomografie optică (OCT).

Plăcile din artere sunt rezultatul aterosclerozei, un proces lent, explicat în Ateroscleroza: cum se formează plăcile în artere.

Opțiunile după coronarografie

Angioplastia coronariană presupune umflarea unui balon mic în dreptul îngustării, apoi montarea unui stent, o plasă metalică fină care rămâne în arteră și o ține deschisă. După stent, medicul prescrie de obicei medicamente care împiedică formarea cheagurilor, pe o durată stabilită de el; oprirea lor fără acordul cardiologului poate fi periculoasă.

Riscurile coronarografiei

Coronarografia este o procedură frecventă și, în general, sigură, dar ca orice intervenție invazivă are riscuri. Cele mai multe complicații sunt mici și legate de locul puncției; cele grave sunt rare.

• la locul puncției: vânătaie, hematom, sângerare, rar lezarea arterei;
• reacții la substanța de contrast: de la mâncărimi la reacții alergice mai serioase, rare;
• afectarea rinichilor de către contrast, mai ales la persoanele cu boli renale sau diabet; echipa previne riscul prin hidratare și prin doza cât mai mică de contrast;
• aritmii în timpul procedurii, de obicei trecătoare;
• complicații rare, dar serioase: infarct, accident vascular cerebral, lezarea unei artere coronare.

Riscul depinde de vârstă, de bolile asociate și de urgența situației. Medicul ți-l explică înainte și îl compară cu riscul de a nu face investigația.

După procedură: recuperarea și semnele de alarmă

După coronarografie rămâi sub observație câteva ore sau, mai ales după angioplastie, o noapte în spital. Recuperarea de la locul puncției durează de obicei câteva zile.

În primele ore și zile

1. Bei apă conform indicațiilor, ca rinichii să elimine contrastul.
2. Respecți timpul de repaus, mai ales după abordul femural.
3. Nu ridici greutăți și nu forțezi mâna sau piciorul cu puncția câteva zile, după cum îți spune echipa.
4. Păstrezi pansamentul curat și uscat; întrebi când poți face duș.
5. Nu conduci în ziua procedurii; când reiei condusul îți spune medicul.
6. Iei medicamentele exact cum sunt scrise în scrisoarea medicală de externare.

Dacă ai avut un infarct sau ți s-a montat un stent, întreabă de programul de recuperare cardiacă, descris în Viața după infarct: recuperarea cardiacă și revenirea.

Semnele care cer ajutor imediat

Sună la 112 sau anunță imediat echipa, dacă încă ești în spital, când apar:

• sângerare la locul puncției care nu se oprește după câteva minute de apăsare fermă;
• umflare dureroasă care crește rapid la locul puncției;
• mâna sau piciorul rece, palid, amorțit sau foarte dureros;
• durere sau apăsare în piept, lipsă de aer;
• slăbiciune pe o parte a corpului, vorbire neclară, gura strâmbă;
• febră, roșeață și puroi la locul puncției, în zilele următoare (anunți medicul în aceeași zi).

Ce merită reținut despre coronarografie

Coronarografia este singura investigație care arată direct, cu mare precizie, interiorul arterelor coronare și permite, la nevoie, tratarea îngustărilor în aceeași ședință. Este invazivă, dar se face cu anestezie locală, de obicei prin încheietură, și are riscuri mici, pe care medicul le cântărește față de beneficii. Se face programat, când testele anterioare o justifică, sau de urgență, în infarct, când rapiditatea salvează mușchi cardiac.

De reținut:

• indicația o stabilește cardiologul, pe baza simptomelor și a testelor anterioare;
• nu oprești singur medicamentele înainte și nici după procedură;
• căldura la injectarea contrastului este normală și trece repede;
• după stent, medicamentele împotriva cheagurilor se iau exact cum au fost prescrise;
• la semne de infarct suni la 112, iar ambulanța te duce la centrul potrivit.