Afecțiunile inimii sunt bolile care afectează mușchiul cardiac, arterele care îl hrănesc, valvele, sistemul electric care dă ritmul sau vasele de sânge din restul corpului. Cele mai frecvente sunt cardiopatia ischemică (cu angina pectorală și infarctul), tulburările de ritm (în special fibrilația atrială), insuficiența cardiacă, bolile valvelor și bolile circulației, precum ateroscleroza arterelor de la gât și de la picioare sau tromboza venoasă profundă. Multe dintre ele pornesc de la aceiași factori de risc și se pot influența unele pe altele.
Numele lor sună adesea intimidant, dar mecanismele pot fi explicate simplu. Acest ghid îți oferă o hartă: cum funcționează inima, ce se poate strica la fiecare componentă, ce simptome merită luate în serios, cum ajungi de la medicul de familie la cardiolog și în ce situații nu aștepți, ci suni la 112. Informațiile au caracter general, educativ, și nu înlocuiesc consultul medicului de familie sau al cardiologului, singurii care pot pune un diagnostic și pot recomanda un tratament.
Cum funcționează inima, ca să înțelegi bolile ei
Inima este o pompă musculară cu patru camere, hrănită de propriile artere, cu patru valve care țin sângele pe sensul corect și cu un sistem electric care declanșează fiecare bătaie. Fiecare boală de inimă atinge, în principal, una dintre aceste componente, deși în timp problemele se pot extinde și la celelalte.
Cele patru componente
- Mușchiul cardiac (miocardul) se contractă și împinge sângele. Când pierde din forță sau devine prea rigid, apare insuficiența cardiacă.
- Arterele coronare sunt vasele care aduc oxigen chiar mușchiului inimii. Îngustarea lor duce la angină, iar blocarea bruscă, la infarct.
- Valvele (tricuspidă, pulmonară, mitrală și aortică) se deschid și se închid la fiecare bătaie. Pot deveni prea strâmte (stenoză) sau pot să nu se mai închidă etanș (insuficiență valvulară).
- Sistemul electric, care pornește din nodul sinusal, stabilește ritmul. Dereglările lui se numesc aritmii.
| Componenta | Ce face | Grupul de boli asociat |
|---|---|---|
| Arterele coronare | aduc oxigen mușchiului cardiac | angina pectorală, infarctul miocardic |
| Sistemul electric | dă ritmul și frecvența | aritmiile, fibrilația atrială, blocurile |
| Mușchiul cardiac | pompează sângele | insuficiența cardiacă, cardiomiopatiile |
| Valvele | țin sângele pe sensul corect | stenozele și insuficiențele valvulare |
| Arterele și venele din corp | duc și aduc sângele | ateroscleroza periferică, tromboza venoasă |
De ce bolile se leagă între ele
O inimă care a trecut printr-un infarct poate dezvolta insuficiență cardiacă. O valvă îngustată de ani de zile poate dilata atriile și poate favoriza fibrilația atrială. Fibrilația atrială, la rândul ei, poate slăbi mușchiul inimii dacă frecvența rămâne mult timp foarte mare. Din acest motiv, cardiologul nu se uită doar la o singură problemă, ci la tabloul întreg.
Bolile arterelor coronare: angina și infarctul
Cardiopatia ischemică apare atunci când arterele coronare nu mai aduc suficient sânge mușchiului inimii, de cele mai multe ori din cauza plăcilor de aterom. Este una dintre cele mai frecvente cauze de deces din Europa, inclusiv din România, dar și una dintre cele mai bine studiate și mai ușor de prevenit.
Procesul de bază este ateroscleroza: depunerea treptată în peretele arterei a colesterolului, a celulelor inflamatorii și a țesutului fibros. Mecanismul este descris pas cu pas în ghidul despre formarea plăcilor în artere.
Două situații foarte diferite
- Angina pectorală stabilă este o durere sau o apăsare în piept care apare la efort sau la emoții și cedează în câteva minute de repaus. Arată că, la efort, inima primește mai puțin oxigen decât îi trebuie. Formele ei sunt explicate în Angina pectorală și cardiopatia ischemică, pe înțeles.
- Infarctul miocardic apare când o placă se fisurează și pe ea se formează brusc un cheag care blochează artera. Partea de mușchi rămasă fără sânge începe să sufere în câteva minute. Semnele și pașii imediați sunt în Infarctul miocardic: semnele de alarmă și ce faci imediat.
Între ele se află angina instabilă: durere nouă, care apare la eforturi tot mai mici sau chiar în repaus. Medicii o tratează ca pe o urgență, din aceeași familie cu infarctul, numită sindrom coronarian acut.
Tulburările de ritm: când inima bate prea repede, prea rar sau neregulat
Aritmiile sunt dereglări ale sistemului electric al inimii, de la extrasistole banale, pe care le are aproape oricine, până la ritmuri care pun viața în pericol. Gravitatea lor depinde de tipul aritmiei, de cât durează și, mai ales, de starea inimii pe care apare.
Un ritm normal de repaus, la adult, este de aproximativ 60–100 de bătăi pe minut, regulat, pornit din nodul sinusal. Variațiile sunt firești: pulsul crește la efort și la emoții, scade în somn, iar sportivii antrenați pot avea în repaus valori sub 60 fără nicio problemă. Tipurile de aritmii și diferențele dintre ele sunt descrise în ghidul despre tipurile de aritmii.
Fibrilația atrială, cea mai frecventă aritmie susținută
În fibrilația atrială, atriile nu se mai contractă organizat, ci tremură haotic, iar pulsul devine neregulat. Pericolul principal nu este neapărat ritmul în sine, ci faptul că în atriul care nu se mai golește bine se pot forma cheaguri care ajung la creier și provoacă un accident vascular cerebral. Detalii în Fibrilația atrială: ce este, ce simptome dă și ce riscuri are.
Palpitațiile, simptomul care trimite cei mai mulți oameni la medic
Palpitațiile sunt senzația că îți simți inima bătând: tare, repede, neregulat sau cu „pauze”. Cele mai multe au cauze inofensive (cafea, stres, somn puțin), dar unele semnalează o aritmie care merită investigată. Cum le deosebești și când mergi la medic afli din Palpitațiile: când sunt inofensive și când mergi la medic.
Insuficiența cardiacă: când pompa nu mai face față
Insuficiența cardiacă înseamnă că inima nu mai pompează sau nu se mai umple suficient de bine încât să acopere nevoile organismului, nu că s-a oprit. Este de cele mai multe ori consecința altor boli: hipertensiune netratată ani la rând, infarct, valvulopatii, aritmii sau afecțiuni ale mușchiului cardiac.
Semnele tipice sunt lipsa de aer la eforturi tot mai mici, oboseala, umflarea gleznelor și creșterea rapidă în greutate prin reținere de apă. Una dintre cele mai utile unelte de urmărire este cântarul: cântărirea zilnică, dimineața, poate semnala o reținere de lichide înainte ca simptomele să devină supărătoare. Tipurile, clasele de severitate și monitorizarea acasă sunt explicate în Insuficiența cardiacă: ce înseamnă și cum se monitorizează.
Important: Insuficiența cardiacă este o boală cronică, cu perioade stabile și perioade de agravare. Respectarea planului stabilit cu medicul și semnalarea din timp a schimbărilor reduc numărul internărilor.
Bolile valvelor inimii
Valvulopatiile apar când una dintre cele patru valve se îngustează și nu se mai deschide complet (stenoză) sau nu se mai închide etanș și lasă sângele să curgă înapoi (insuficiență valvulară). Multe sunt descoperite întâmplător, când medicul aude un suflu la stetoscop, și sunt urmărite ani la rând prin ecografii.
La vârstnici, cea mai frecventă este stenoza aortică degenerativă, prin calcificarea valvei. La adulții de toate vârstele este frecventă insuficiența mitrală. Valvulopatiile ușoare pot rămâne stabile mult timp, iar cele severe se tratează prin reparare sau înlocuire, pe cale chirurgicală sau prin cateter. Toate acestea sunt explicate în Bolile valvelor inimii: stenoza și insuficiența valvulară, iar examinarea principală, ecocardiografia, este descrisă în Ecocardiografia: ce vede medicul și cum decurge examinarea.
Ateroscleroza și circulația din afara inimii
Aceleași plăci care îngustează arterele coronare pot apărea și în arterele gâtului, ale picioarelor, ale rinichilor sau în aortă, de aceea ateroscleroza este considerată o boală a întregului sistem arterial. Cine are plăci într-un teritoriu are, statistic, o probabilitate mai mare să aibă și în altele.
- Arterele carotide, de la gât, duc sângele spre creier. O îngustare importantă crește riscul de accident vascular cerebral. Se văd prin Ecografia Doppler carotidiană: ce arată despre artere.
- Arterele picioarelor: îngustarea lor dă dureri de gambă la mers, care cedează la oprire, numite claudicație intermitentă. Un test simplu de depistare este indicele gleznă-braț.
- Venele profunde ale picioarelor pot face cheaguri, adică tromboză venoasă profundă. Aceasta nu ține de ateroscleroză, ci de încetinirea circulației, de lezarea peretelui venos și de coagularea crescută. Cheagul se poate desprinde și poate ajunge în plămâni, ceea ce înseamnă embolie pulmonară. Semnele sunt în Tromboza venoasă profundă: semne, riscuri și urgență.
Simptomele comune și ce pot însemna
Inima are un repertoriu restrâns de simptome, iar același semn poate avea cauze foarte diferite, de la banale la grave. Tabelul de mai jos nu servește la autodiagnostic, ci te ajută să înțelegi de ce medicul pune anumite întrebări și cât de repede trebuie să ajungi la el.
| Simptom | Ce poate fi în spate | Cât de repede acționezi |
|---|---|---|
| Durere sau apăsare în piept la efort, care cedează la repaus | angină stabilă, dar și cauze musculare sau digestive | programare la medic în zilele următoare |
| Durere în piept în repaus, care nu trece în câteva minute | sindrom coronarian acut, embolie pulmonară, disecție de aortă | 112 imediat |
| Lipsă de aer la eforturi tot mai mici, glezne umflate | insuficiență cardiacă, valvulopatie, boli pulmonare, anemie | medic în zilele următoare; 112 dacă apare brusc și sever |
| Palpitații scurte, fără alte simptome | extrasistole, cafea, stres, tiroidă | discuție la medicul de familie |
| Palpitații cu amețeală, durere în piept sau leșin | aritmie importantă | 112 |
| Leșin brusc, fără semne prevestitoare | aritmie, valvulopatie severă, alte cauze | 112 sau evaluare de urgență |
| Picior umflat, dureros, cald, pe o singură parte | tromboză venoasă profundă | evaluare medicală în aceeași zi |
Simptomele care diferă de la om la om
Femeile, vârstnicii și persoanele cu diabet au mai des simptome atipice: oboseală neobișnuită, greață, durere în spate sau în maxilar, lipsă de aer fără durere în piept. Diabetul poate toci senzația de durere, de aceea un infarct poate trece aproape neobservat. Mai multe despre acest risc în Diabetul și inima: de ce cresc riscurile cardiovasculare.
Sfat: Notează pe telefon, de fiecare dată, când a apărut simptomul, cât a durat, ce făceai și ce l-a oprit. O descriere precisă valorează adesea cât o investigație.
Drumul pacientului: de la medicul de familie la cardiolog
În România, primul pas pentru un simptom care nu e urgent este, de regulă, medicul de familie, care te examinează, îți poate face o electrocardiogramă și analize și îți dă bilet de trimitere la cardiolog pentru consultația decontată de Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS). Pentru o urgență, drumul trece direct prin 112 și prin unitățile de primire a urgențelor.
Ce investigații pot urma
Cardiologul alege testele în funcție de întrebarea la care caută răspuns. Cele mai frecvente:
- Electrocardiograma (EKG), care înregistrează activitatea electrică, explicată în Electrocardiograma (EKG): cum se face și ce arată.
- Ecocardiografia, ecografia inimii, care arată mușchiul și valvele.
- Holterul EKG, pentru aritmiile care apar doar din când în când.
- Testul de efort, pentru angina care apare la solicitare.
- Analizele de sânge: profil lipidic, glicemie, funcția rinichilor, tiroidă și, la nevoie, markeri cardiaci.
- Coronarografia sau alte examinări imagistice, când e nevoie de o imagine directă a arterelor.
O privire de ansamblu asupra lor găsești în ghidul investigațiilor cardiologice.
Ce ține de tine după diagnostic
Un diagnostic de boală de inimă nu înseamnă sfârșitul vieții active. Ce poți face concret:
- să iei tratamentul exact cum a fost recomandat și să nu îl oprești sau modifici singur;
- să mergi la controalele programate, cu lista de întrebări și cu jurnalul de simptome;
- să ai la tine lista medicamentelor și a diagnosticelor, utilă oricărui medic, mai ales la urgență;
- să lucrezi la factorii de risc: fumat, tensiune, colesterol, glicemie, greutate, mișcare;
- să întrebi despre programele de recuperare cardiacă, acolo unde sunt recomandate.
Fundamentul prevenției este explicat în Stilul de viață pentru o inimă sănătoasă: ghid complet, iar rolul colesterolului în Colesterolul și prevenția bolilor de inimă: ghid complet.
Semnele care cer apel imediat la 112
Sună la 112 fără să aștepți dacă ai durere, apăsare sau arsură în piept care durează mai mult de câteva minute sau revine în repaus, lipsă de aer instalată brusc, leșin, palpitații cu amețeală sau semne de accident vascular cerebral. În bolile de inimă, minutele contează, iar echipajul medical poate începe evaluarea și tratamentul încă de la domiciliu.
Semne de alarmă:
- durere în piept care iradiază în braț, umăr, gât, maxilar sau spate, eventual cu transpirații reci și greață;
- respirație foarte grea, care nu îți permite să vorbești în propoziții întregi sau să stai culcat;
- leșin ori pierderea cunoștinței, chiar și pentru scurt timp;
- puls foarte rapid sau foarte rar, însoțit de amețeală, durere sau stare de rău;
- gura strâmbă, slăbiciune într-un braț sau un picior, vorbire neclară, tulburări bruște de vedere;
- picior umflat urmat de durere în piept și sufocare, posibil semn de embolie pulmonară;
- tuse cu spumă rozie și sufocare, posibil semn de edem pulmonar acut.
Atenție: Nu conduce singur până la spital și nu aștepta să „treacă”. Dacă persoana nu mai răspunde și nu respiră normal, dispecerul 112 te ghidează să începi resuscitarea; dacă în apropiere există un defibrilator extern automat (DEA), cineva trebuie să îl aducă.
Pe scurt: harta bolilor de inimă
Bolile cardiace frecvente se grupează după componenta afectată: arterele coronare, ritmul, mușchiul care pompează, valvele și vasele din restul corpului. Multe au o rădăcină comună, ateroscleroza, și aceiași factori de risc, de aceea prevenția acționează asupra mai multor boli deodată. Simptomele se suprapun, așa că diagnosticul îl pune medicul, pe baza examinării și a investigațiilor potrivite.
De reținut:
- durerea în piept la efort merită o programare, cea de repaus care nu cedează înseamnă 112;
- fibrilația atrială contează mai ales prin riscul de accident vascular cerebral;
- în insuficiența cardiacă, cântarul zilnic este un instrument de monitorizare;
- multe valvulopatii se urmăresc ani la rând prin ecocardiografie;
- un picior umflat și dureros pe o singură parte cere evaluare în aceeași zi;
- tratamentul nu se oprește și nu se modifică fără medic.
Întrebări frecvente
Care este cea mai frecventă boală de inimă?
Cardiopatia ischemică, adică îngustarea arterelor coronare prin plăci de aterom, este printre cele mai frecvente boli cardiovasculare la adulți. Dintre aritmiile susținute, cea mai frecventă este fibrilația atrială.
Pot avea o boală de inimă fără niciun simptom?
Da. Hipertensiunea, plăcile de aterom, unele valvulopatii și chiar fibrilația atrială pot rămâne mult timp fără simptome. De aceea controalele periodice la medicul de familie și investigațiile recomandate de el contează.
La ce medic merg prima dată dacă am o problemă cu inima?
Pentru simptome care nu sunt urgente, mergi întâi la medicul de familie, care te poate trimite la cardiolog cu bilet de trimitere. Pentru durere în piept care nu cedează, lipsă bruscă de aer sau leșin, suni direct la 112.
Bolile de inimă se moștenesc?
Unele au o componentă genetică puternică, de exemplu hipercolesterolemia familială sau unele cardiomiopatii, iar la multe altele istoricul familial crește riscul. Spune-i medicului dacă rudele de gradul întâi au avut infarct sau moarte subită la vârstă tânără.
Se pot preveni bolile cardiovasculare?
În mare măsură, da. Controlul tensiunii, al colesterolului și al glicemiei, renunțarea la fumat, mișcarea regulată și greutatea potrivită reduc semnificativ riscul, chiar dacă nu îl pot elimina complet.
