Colesterol

Diabetul și inima: de ce cresc riscurile cardiovasculare

De ce diabetul crește riscul de infarct, accident vascular și insuficiență cardiacă, de ce simptomele pot fi atipice și ce controale protejează inima.

De Redacția Cardiologie249 min de citit
Glucometru și teste de glicemie așezate pe o suprafață roz

Diabetul nu este doar o boală a „zahărului din sânge”, ci și una dintre cele mai importante cauze de boli cardiovasculare. Persoanele cu diabet au, în medie, un risc de aproximativ două ori mai mare de infarct și de accident vascular cerebral decât cele fără diabet, iar bolile cardiovasculare sunt principala cauză de deces la oamenii cu diabet de tip 2.

Motivul este că diabetul afectează vasele de sânge din tot corpul și vine rar singur: de obicei este însoțit de tensiune mare, grăsimi modificate în sânge și kilograme în plus. Vestea bună este că fiecare dintre acești factori poate fi controlat. Articolul îți explică legătura dintre diabet și inimă, de ce simptomele pot fi înșelătoare și ce controale contează. Informațiile au caracter general și nu înlocuiesc consultul medicului de familie, al diabetologului sau al cardiologului.

De ce diabetul afectează inima și vasele

Glicemia crescută timp îndelungat lezează pereții vaselor de sânge, atât arterele mari (ale inimii, creierului și picioarelor), cât și vasele mici (din ochi, rinichi și nervi). Leziunile arterelor mari duc la ateroscleroză accelerată, iar cele ale vaselor mici duc la complicațiile clasice ale diabetului.

Mecanismele principale

  • Lezarea endoteliului: zahărul în exces modifică proteinele din peretele vascular și favorizează inflamația.
  • Rezistența la insulină: celulele răspund slab la insulină, iar organismul compensează cu niveluri mari de insulină, care influențează tensiunea și metabolismul grăsimilor.
  • Profilul lipidic tipic: trigliceride mari, HDL scăzut și particule LDL mici și numeroase; despre trigliceride citește Trigliceridele și inima: de ce contează și ce le influențează.
  • Tendința spre cheaguri: plachetele sunt mai active, iar sângele coagulează mai ușor.
  • Afectarea rinichilor: boala renală cauzată de diabet crește la rândul ei riscul cardiovascular.

Diabetul de tip 1 și de tip 2

Diabetul de tip 1 apare când pancreasul nu mai produce insulină, de obicei de la vârste tinere. Diabetul de tip 2, mult mai frecvent, apare când organismul nu folosește bine insulina, adesea pe fondul excesului de greutate și al sedentarismului. Ambele cresc riscul cardiovascular, mai ales după mulți ani de evoluție sau când glicemia nu este bine controlată.

Factorii de risc care vin la pachet

Diabetul de tip 2 face adesea parte dintr-un grup de tulburări care se potențează reciproc. Riscul cardiovascular al unei persoane cu diabet depinde mult de câți dintre acești factori sunt prezenți și de cât de bine sunt controlați.

Factor asociat frecventDe ce contează pentru inimă
Tensiune arterială maresolicită inima și lezează arterele
Trigliceride mari, HDL micfavorizează ateroscleroza
LDL crescutprincipala țintă de prevenție
Grăsime abdominalăîntreține rezistența la insulină
Fumatmultiplică riscul de infarct
Boală cronică de rinichicrește riscul cardiovascular independent
Sedentarismagravează glicemia, tensiunea și greutatea

Dintre toți, tensiunea și fumatul au un impact deosebit de mare la persoanele cu diabet. Despre tensiunea crescută citește Hipertensiunea arterială: cauze, riscuri și monitorizare, iar despre fumat, Fumatul și inima: ce se schimbă după ce renunți.

Cum arată valorile pe care le folosește medicul

Diabetul și prediabetul se stabilesc de medic, pe baza unor analize repetate și a contextului clinic. Ca să înțelegi buletinul, iată criteriile folosite frecvent:

AnalizăNormal (orientativ)Prediabet (orientativ)Diabet (criteriu frecvent)
Glicemie pe nemâncatesub 100 mg/dL100–125 mg/dL126 mg/dL sau peste, confirmat
Hemoglobină glicată (HbA1c)sub 5,7%5,7–6,4%6,5% sau peste, confirmat

Tabelul are rol explicativ; diagnosticul cere confirmare și nu se pune dintr-un singur rezultat. Hemoglobina glicată arată media glicemiei din ultimele aproximativ trei luni, de aceea e utilă pentru urmărirea în timp.

Prediabetul contează și el

Prediabetul înseamnă valori ale glicemiei peste normal, dar sub pragul de diabet. Nu este o boală „pe jumătate”, ci un semnal că metabolismul se schimbă și că riscul cardiovascular începe deja să crească. Este și etapa în care schimbările de stil de viață au cel mai mare efect.

Diabetul din sarcină lasă o urmă

Diabetul gestațional este creșterea glicemiei apărută în timpul sarcinii, care de obicei dispare după naștere. Femeile care l-au avut au însă, pe termen lung, un risc mai mare de diabet de tip 2 și de boli cardiovasculare. De aceea este util ca medicul de familie să știe de acest episod, chiar dacă a trecut mult timp, și să recomande verificarea periodică a glicemiei, a tensiunii și a profilului lipidic. Același lucru este valabil pentru alte complicații ale sarcinii, cum ar fi tensiunea foarte mare apărută în timpul ei.

Sfat: Dacă ai prediabet, întreabă medicul de familie la ce interval să repeți analizele și cere să îți fie evaluat și riscul cardiovascular, nu doar glicemia.

Infarctul la persoanele cu diabet: simptome înșelătoare

La persoanele cu diabet, afectarea nervilor (neuropatia) poate atenua sau schimba senzația de durere. Rezultatul este că un infarct poate trece aproape neobservat sau se poate manifesta altfel decât prin durerea clasică în piept.

Fenomenul se numește ischemie silențioasă: mușchiul inimii nu primește suficient oxigen, dar persoana nu simte durere tipică. În locul ei pot apărea:

  • oboseală neobișnuită, care apare brusc;
  • respirație grea la eforturi pe care înainte le făceai ușor;
  • greață, disconfort în partea de sus a abdomenului, transpirații;
  • amețeală, stare de rău greu de descris;
  • o scădere bruscă a toleranței la efort.

Acestea nu înseamnă automat o problemă cardiacă, dar la o persoană cu diabet trebuie luate în serios și discutate rapid cu medicul. Dacă apar brusc și intens, sunt motiv de apel la 112.

Insuficiența cardiacă

Diabetul crește și riscul de insuficiență cardiacă, situația în care inima nu mai pompează suficient de eficient. Semnele includ respirația grea la efort sau în poziție culcată, umflarea gleznelor și creșterea rapidă în greutate. Mecanismele și monitorizarea sunt explicate în Insuficiența cardiacă: ce înseamnă și cum se monitorizează.

Femeie care ține o salată de legume și își măsoară talia cu un centimetru

Cum estimează medicul riscul când ai diabet

La persoanele cu diabet, riscul cardiovascular nu se calculează cu diagramele obișnuite pentru populația generală. Medicul ține cont de durata diabetului, de controlul glicemiei, de afectarea organelor și de ceilalți factori de risc.

  • Persoanele cu diabet și boală cardiovasculară deja documentată sau cu afectare severă a organelor sunt încadrate direct la risc foarte ridicat.
  • Pentru cele cu diabet de tip 2 fără boală cardiovasculară documentată, ghidurile europene propun un instrument dedicat, SCORE2-Diabetes.
  • Rezultatul stabilește țintele de LDL, de tensiune și intensitatea tratamentului.

Logica generală a acestor calcule este explicată în articolul despre riscul cardiovascular global, iar locul diabetului între ceilalți factori, în ghidul despre colesterol și prevenție.

Protecția inimii înseamnă mai mult decât glicemia

Controlul glicemiei este important mai ales pentru vasele mici (ochi, rinichi, nervi), dar pentru inimă contează la fel de mult controlul simultan al tuturor factorilor de risc. Studiile au arătat că abordarea „pe toate fronturile” reduce mult mai mult evenimentele cardiovasculare decât concentrarea doar pe zahăr.

Pilonii prevenției

  1. Glicemia, cu ținta stabilită de medic, adaptată vârstei și bolilor asociate.
  2. Tensiunea arterială, măsurată regulat și acasă.
  3. Colesterolul LDL, adesea cu ținte stricte; de multe ori medicul recomandă tratament, de exemplu din clasa statinelor.
  4. Renunțarea la fumat.
  5. Greutatea și talia; reperele sunt explicate în Greutatea și circumferința taliei: ce înseamnă pentru inimă.
  6. Mișcarea regulată, care îmbunătățește direct sensibilitatea la insulină; vezi Mișcarea pentru inimă: cât și ce tip de efort contează.

Tratamentele moderne pentru diabet

Unele clase mai noi de medicamente pentru diabet au demonstrat, în studii mari, și beneficii pentru inimă și rinichi, nu doar scăderea glicemiei. Alegerea tratamentului este o decizie strict medicală, luată de diabetolog sau de medicul de familie, în funcție de profilul fiecărui pacient.

Atenție: Nu modifica singur tratamentul pentru diabet și nu opri medicamentele pentru inimă sau pentru colesterol fără acordul medicului, chiar dacă te simți bine sau glicemia s-a îmbunătățit.

Controalele periodice care protejează inima

Persoanele cu diabet au nevoie de verificări regulate, care urmăresc atât glicemia, cât și organele afectate de boală. În România, diabetul este urmărit de medicul de familie și de medicul specialist în diabet, nutriție și boli metabolice, iar asigurații CNAS beneficiază de programul național dedicat diabetului, în condițiile stabilite de reglementări.

ControlCe urmărește
Hemoglobina glicată, periodiccontrolul glicemiei pe termen lung
Tensiunea arterială, la fiecare consult și acasăriscul cardiovascular și renal
Profilul lipidicLDL, trigliceride, HDL
Analizele de rinichi și albumina din urinăafectarea renală precoce
Examinarea picioarelornervi, circulație, răni
Examenul fundului de ochiafectarea vaselor mici din retină
EKG și evaluare cardiologică, la indicațieischemie, ritm, funcția inimii

Pentru circulația din picioare, medicul poate recomanda indicele gleznă-braț, un test simplu și nedureros.

Semnele care cer apel la 112

La persoanele cu diabet, urgențele pot veni atât din partea inimii, cât și din partea glicemiei. Sună la 112 dacă apar:

  • durere, apăsare sau disconfort în piept care durează mai mult de câteva minute;
  • lipsă bruscă de aer, transpirații reci, greață intensă, stare de rău brusc instalată;
  • slăbiciune sau amorțeală pe o parte a corpului, gură strâmbă, vorbire neclară;
  • confuzie, comportament neobișnuit, somnolență greu de trezit sau pierderea cunoștinței;
  • vărsături repetate cu respirație accelerată și sete foarte mare.

Dacă persoana nu poate înghiți sau este inconștientă, nu îi da nimic pe gură. Semnele specifice infarctului sunt descrise în Infarctul miocardic: semnele de alarmă și ce faci imediat.

Diabetul și inima, pe scurt

Diabetul aproximativ dublează riscul cardiovascular pentru că lezează vasele de sânge și vine însoțit de tensiune mare, grăsimi modificate și kilograme în plus. Infarctul poate avea simptome atipice, iar prediabetul este deja un semnal de alarmă. Protecția inimii cere control simultan al glicemiei, tensiunii, colesterolului, greutății și renunțarea la fumat, într-un plan stabilit cu medicul.

De reținut:

  • riscul cardiovascular crește și în prediabet, nu doar în diabet;
  • infarctul poate da oboseală, greață sau respirație grea în loc de durere;
  • tensiunea și LDL sunt la fel de importante ca glicemia;
  • controalele periodice includ rinichii, ochii și picioarele;
  • tratamentul se modifică doar de medic.

Întrebări frecvente

De ce persoanele cu diabet au mai multe infarcte?

Pentru că glicemia crescută lezează arterele, iar diabetul vine adesea cu tensiune mare, trigliceride mari, HDL mic și kilograme în plus. Acești factori împreună accelerează ateroscleroza.

Poate un diabetic să facă infarct fără durere în piept?

Da. Din cauza afectării nervilor, infarctul se poate manifesta prin oboseală bruscă, greață, transpirații sau respirație grea, fără durerea clasică.

Prediabetul crește riscul de boli de inimă?

Da, riscul începe să crească deja în prediabet. Este și perioada în care schimbările de stil de viață au cel mai mare efect.

Dacă glicemia e bine controlată, mai am nevoie de tratament pentru colesterol?

Posibil. Riscul cardiovascular depinde și de LDL, tensiune și ceilalți factori, iar medicul decide dacă e nevoie de tratament suplimentar.

Cât de des trebuie să îmi verific inima dacă am diabet?

Frecvența controalelor o stabilește medicul, în funcție de vârstă, durata diabetului și simptome. Tensiunea și profilul lipidic se verifică regulat, iar evaluarea cardiologică se face la indicație.

↑