Pentru majoritatea adulților sănătoși, cafeaua consumată moderat nu dăunează inimii: cercetările mari au asociat 2–3 cești pe zi mai degrabă cu un risc cardiovascular neutru sau ușor mai mic decât cu unul crescut. Cofeina poate însă crește temporar tensiunea arterială, poate accentua palpitațiile la persoanele sensibile și poate strica somnul, iar modul de preparare contează: cafeaua fiartă la ibric, nefiltrată, poate ridica ușor colesterolul.
Concret, felul în care reacționezi la cafea depinde de cantitate, de sensibilitatea ta, de ora la care o bei și de bolile pe care le ai. Articolul explică ce face cofeina în corp, cât se consideră sigur, câtă cofeină are fiecare băutură, ce legătură are cafeaua cu tensiunea, cu ritmul inimii și cu colesterolul și în ce situații merită să discuți cu medicul. Informațiile au caracter general și nu înlocuiesc sfatul medicului de familie sau al cardiologului.
Ce face cofeina în corp
Cofeina este o substanță stimulantă care blochează receptorii adenozinei, o moleculă care se acumulează în creier pe parcursul zilei și dă senzația de oboseală. Prin blocarea ei, cofeina te face să te simți mai alert și, în același timp, stimulează ușor sistemul nervos simpatic.
Efectele apar la 15–45 de minute după ce bei cafeaua și includ:
- senzația de vigilență și concentrare mai bună;
- o creștere ușoară și temporară a tensiunii arteriale;
- la unele persoane, o accelerare a pulsului sau senzația de bătăi mai puternice;
- efect diuretic ușor, mai ales la cei care nu beau cafea de obicei;
- stimularea motilității intestinale.
Cât timp rămâne cofeina în corp
Timpul de înjumătățire al cofeinei, adică intervalul în care corpul elimină jumătate din cantitatea consumată, este la adulții sănătoși de obicei de câteva ore, în medie în jur de 3–6 ore, cu diferențe mari între oameni. El este mai lung în sarcină, la persoanele cu boli de ficat și la cei care iau anumite medicamente, și mai scurt la fumători. De aceea o cafea băută la ora 17 poate încă influența somnul la miezul nopții.
Câtă cofeină se consideră sigură
Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA) a stabilit că, pentru adulții sănătoși, un consum de până la 400 mg de cofeină pe zi, din toate sursele, nu ridică probleme de siguranță. Pentru o singură ocazie, reperul este de până la 200 mg.
| Grup | Reper EFSA pentru cofeină |
|---|---|
| Adulți sănătoși, pe zi | până la 400 mg |
| Adulți sănătoși, o singură porție | până la 200 mg |
| Femei însărcinate sau care alăptează, pe zi | până la 200 mg |
| Copii și adolescenți | până la aproximativ 3 mg pe kilogram corp pe zi |
Aceste valori se referă la persoane sănătoase. Dacă ai o boală de inimă, o aritmie, hipertensiune necontrolată, anxietate sau insomnie, limita potrivită pentru tine poate fi mai mică, iar ea se discută cu medicul.
Câtă cofeină are fiecare băutură
Conținutul de cofeină variază mult în funcție de tipul de cafea, de prăjire, de mărimea ceștii și de modul de preparare, așa că valorile de mai jos sunt doar orientative.
| Băutură sau aliment | Porție | Cofeină, aproximativ |
|---|---|---|
| Espresso | 60 ml | 80 mg |
| Cafea filtrată | 200 ml | 90 mg |
| Cafea la ibric (turcească) | cana mică | foarte variabil, după cantitatea de cafea pusă |
| Cafea instant | o linguriță într-o cană | 60–80 mg |
| Ceai negru | 220 ml | 50 mg |
| Ceai verde | 220 ml | 30–50 mg |
| Băutură de tip cola | 355 ml | 40 mg |
| Băutură energizantă | 250 ml | 80 mg |
| Ciocolată neagră | 50 g | 25 mg |
O cafea mare de la automat sau de la cafenea poate conține echivalentul a două espresso. Dacă bei și cafea, și ceai, și băuturi energizante, cofeina se adună.
Sfat: Timp de o săptămână, notează fiecare cafea, ceai sau băutură cu cofeină și ora la care o bei. Vei vedea cât consumi de fapt și dacă ultimele cești din zi se leagă de somnul mai slab sau de palpitațiile de seară.
Cafeaua și tensiunea arterială
Cofeina crește tensiunea arterială pentru câteva ore după consum, cu câțiva mmHg, mai ales la persoanele care nu beau cafea în mod obișnuit. La băutorii regulați, corpul dezvoltă o toleranță parțială, iar efectul se atenuează.
Pentru majoritatea oamenilor, consumul moderat și obișnuit de cafea nu pare să crească riscul de a dezvolta hipertensiune pe termen lung. La persoanele cu hipertensiune severă sau necontrolată, medicul poate recomanda limitarea cofeinei, în special a dozelor mari, concentrate.
Cafeaua și măsurarea tensiunii
Cofeina poate falsifica măsurătorile de tensiune. Ghidurile pentru măsurarea corectă recomandă să nu bei cafea sau alte băuturi cu cofeină și să nu fumezi cu cel puțin 30 de minute înainte de măsurare. Toți pașii sunt descriși în ghidul de măsurare corectă a tensiunii acasă.
Cafeaua și ritmul inimii
Mulți oameni simt palpitații după cafea, dar studiile mari nu au arătat că un consum moderat ar crește riscul de aritmii serioase, cum este fibrilația atrială, la populația generală. Unele cercetări au asociat chiar consumul moderat cu un risc ușor mai mic de fibrilație atrială, deși acest tip de studiu nu poate dovedi cauza.
Un studiu în care aceiași participanți au alternat, la întâmplare, zile cu și fără cafea, purtând dispozitive de monitorizare a ritmului, a observat mai multe extrasistole ventriculare în zilele cu cafea, dar nu mai multe extrasistole atriale. Extrasistolele sunt bătăi suplimentare, apărute mai devreme decât ar trebui, pe care unii oameni le simt ca pe o „bătaie în gol” sau o „zvâcnitură” în piept. Ele sunt frecvente și, de cele mai multe ori, inofensive la persoanele cu inima sănătoasă.
Când cafeaua contează mai mult
- dacă observi că palpitațiile apar constant după cafea, reducerea ei este un test simplu;
- dacă ai deja o aritmie diagnosticată, medicul îți poate spune dacă trebuie să limitezi cofeina;
- dacă simți palpitații puternice cu amețeală, durere în piept sau leșin, nu le pune pe seama cafelei; acestea cer evaluare medicală.
Diferențele dintre palpitațiile inofensive și cele care cer consult sunt explicate în Palpitațiile: când sunt inofensive și când mergi la medic, iar tipurile de aritmii în Aritmiile cardiace: când bătăile neregulate contează.
Cafeaua la ibric și colesterolul
Modul de preparare contează pentru colesterol: cafeaua nefiltrată conține doi compuși, cafestolul și kahweolul, care pot crește colesterolul LDL când sunt consumați zilnic, în cantitate mare. Filtrul de hârtie reține cea mai mare parte din ei.
| Mod de preparare | Cantitate de compuși care cresc LDL | Observații |
|---|---|---|
| Cafea filtrată la aparat, cu filtru de hârtie | foarte mică | varianta cea mai neutră pentru colesterol |
| Cafea instant | foarte mică | |
| Espresso | intermediară | porții mici, efect mai redus |
| Cafea la ibric (turcească), fiartă cu zaț | mare | frecventă în România |
| Cafea la presa franceză | mare | fără filtru de hârtie |
| Cafea fiartă, de tip scandinav | mare |
Dacă ai colesterolul crescut și bei zilnic mai multe căni de cafea la ibric, poți discuta cu medicul dacă merită să treci la cafea filtrată. Diferențele dintre fracțiunile de colesterol sunt explicate în Colesterolul LDL și HDL: ce rol are fiecare pentru inimă.
Ce adaugi în cafea
Pentru inimă, contează și ce pui în cafea: frișca, smântâna, laptele integral în cantitate mare și zahărul adaugă grăsimi saturate și calorii. Cafelele de specialitate cu siropuri și frișcă pot avea cât un desert. Laptele degresat sau semidegresat, fără zahăr sau cu foarte puțin, este o variantă mai ușoară.
Băuturile energizante, o categorie aparte
Băuturile energizante nu sunt echivalente cu cafeaua: pe lângă cofeină, conțin adesea zahăr în cantitate mare și alte substanțe stimulante, iar ele se beau repede și în cantități mari. La tineri și la persoanele sensibile, consumul excesiv a fost asociat cu palpitații, creșteri de tensiune și, rar, cu evenimente cardiace serioase.
Atenție: Combinația dintre băuturile energizante și alcool este riscantă: stimulentele maschează senzația de beție, ceea ce poate duce la consum mai mare de alcool, iar efectele asupra ritmului inimii se pot cumula. Efectele alcoolului sunt explicate în Alcoolul și inima: efectele asupra ritmului și tensiunii.
Persoanele cu boli de inimă, cu hipertensiune sau cu aritmii ar trebui să evite băuturile energizante, iar înainte de un efort fizic intens nu sunt o idee bună pentru nimeni.
Când discuți consumul de cafea cu medicul
Pentru majoritatea oamenilor, cafeaua este o alegere personală, dar în unele situații cantitatea potrivită se stabilește împreună cu medicul.
- sarcina și alăptarea, când reperul general este de cel mult 200 mg de cofeină pe zi;
- aritmiile diagnosticate, inclusiv fibrilația atrială, dacă observi că cafeaua îți declanșează episoade;
- hipertensiunea severă sau necontrolată;
- insomnia sau somnul neodihnitor; legătura cu inima este explicată în Somnul și sănătatea inimii: apneea și orele de odihnă;
- anxietatea și atacurile de panică, pe care cofeina le poate accentua; vezi și Stresul și inima: legătura dintre emoții și tensiune;
- refluxul gastroesofagian sau ulcerul;
- tratamentele care interacționează cu cofeina; prospectul și farmacistul îți pot spune dacă e cazul.
Cafeaua înainte de investigații
Pentru unele investigații cardiologice, cafeaua trebuie oprită înainte. La anumite teste de stres în care inima este solicitată cu medicamente, în loc de efort fizic, cofeina poate anula efectul substanței folosite și se oprește de obicei cu 12–24 de ore înainte, conform instrucțiunilor primite. Și înainte de un test de efort clasic poți primi indicații legate de cafea și de mese. Urmează întotdeauna instrucțiunile scrise de la clinică.
Semne care nu țin de cafea
Unele simptome nu trebuie puse pe seama unei cafele prea tari. Suni la 112 dacă apar:
- durere sau apăsare în piept care durează mai mult de câteva minute;
- palpitații foarte rapide sau neregulate, cu leșin, amețeală puternică sau lipsă de aer;
- slăbiciune bruscă pe o parte a corpului sau vorbire neclară.
Pe scurt: cafeaua într-o viață sănătoasă pentru inimă
Pentru cei mai mulți adulți, 3–4 cești de cafea pe zi se încadrează în reperele de siguranță, iar consumul moderat nu pare să crească riscul cardiovascular. Contează însă cantitatea totală de cofeină, ora la care o bei, modul de preparare și ce adaugi în ceașcă. Cafeaua este doar o piesă din tabloul mai larg prezentat în ghidul despre stilul de viață pentru inimă.
De reținut:
- până la 400 mg de cofeină pe zi la adulții sănătoși, până la 200 mg în sarcină;
- cofeina crește temporar tensiunea; nu bea cafea cu 30 de minute înainte de măsurare;
- consumul moderat nu crește, în general, riscul de fibrilație atrială;
- cafeaua la ibric și cea la presă pot crește colesterolul LDL; cea filtrată, foarte puțin;
- băuturile energizante și combinația lor cu alcoolul sunt riscante;
- simptomele severe nu se pun pe seama cafelei: durerea în piept cere apel la 112.
Întrebări frecvente
Pot bea cafea dacă am tensiunea mare?
În general, consumul moderat este acceptat la persoanele cu tensiunea controlată, dar decizia o iei împreună cu medicul. Dacă tensiunea este foarte mare sau necontrolată, medicul poate recomanda limitarea cofeinei.
Cafeaua provoacă aritmii?
Pentru majoritatea oamenilor, consumul moderat nu crește riscul de aritmii serioase. La unele persoane poate accentua extrasistolele, de obicei inofensive, iar dacă observi o legătură clară, discută cu medicul.
Este cafeaua decofeinizată o variantă bună pentru inimă?
Da, pentru persoanele sensibile la cofeină este o alternativă bună, pentru că păstrează gustul cu foarte puțină cofeină. Dacă e preparată la ibric, conține însă tot compușii care pot crește colesterolul.
Câte cafele pe zi înseamnă 400 mg de cofeină?
Aproximativ 3–4 cești de cafea filtrată de 200 ml sau 4–5 espresso, în funcție de cafea. Conținutul variază mult, așa că cifrele sunt doar orientative.
Trebuie să renunț la cafea după un infarct?
Nu neapărat. Mulți pacienți pot consuma cafea moderat după recuperare, dar cantitatea potrivită o stabilește cardiologul, în funcție de ritmul inimii, tensiune și tratament.
