Palpitațiile sunt senzația neplăcută că îți simți propria inimă: bate prea tare, prea repede, neregulat sau pare să „sară” o bătaie. Nu sunt o boală, ci un simptom, iar în majoritatea cazurilor au cauze inofensive: o cafea în plus, o noapte nedormită, stresul, febra sau efortul. Uneori însă semnalează o aritmie, o problemă a tiroidei, anemie sau o altă boală care merită tratată.
Dificultatea vine din faptul că palpitațiile banale și cele importante se pot simți la fel. Articolul de mai jos te ajută să le pui în context: ce le provoacă de obicei, cum le descrii corect medicului, ce faci în timpul unui episod, când mergi la medicul de familie sau la cardiolog și când suni la 112. Informațiile au caracter general, educativ, și nu înlocuiesc consultul medical; dacă ai dubii, întreabă medicul.
Ce sunt palpitațiile și de ce le simți
Palpitațiile sunt conștientizarea bătăilor inimii, care în mod normal trec neobservate. Le poți simți în piept, în gât, în urechi sau chiar în stomac, mai ales când ești culcat pe partea stângă sau într-o cameră liniștită.
Oamenii le descriu foarte diferit:
- „inima bate să-mi iasă din piept”;
- „o bufnitură, apoi o pauză”;
- „fluturi” sau „un tremurat” în piept;
- „galopează fără motiv”;
- „simt pulsul în gât”.
Aceste descrieri nu sunt doar o chestiune de vocabular. Pentru medic, felul în care simți bătăile este un indiciu util, așa cum vei vedea mai jos. De reținut că senzația nu arată singură gravitatea: o extrasistolă inofensivă poate fi resimțită foarte intens, iar o aritmie importantă poate trece aproape neobservată.
Cauzele obișnuite, de obicei inofensive
Cele mai multe palpitații apar la o inimă sănătoasă, ca răspuns la un factor care accelerează ritmul sau irită temporar sistemul electric. Când factorul dispare, dispar și ele.
- Cofeina din cafea, ceai negru sau verde, băuturi tip cola și, mai ales, băuturi energizante.
- Nicotina, inclusiv din țigările electronice și produsele cu tutun încălzit.
- Alcoolul, mai ales după un consum mai mare, cu palpitații chiar și a doua zi.
- Stresul, anxietatea și atacurile de panică, prin adrenalina eliberată.
- Lipsa de somn și oboseala acumulată.
- Efortul fizic, în timpul lui și imediat după.
- Febra, deshidratarea, o masă foarte bogată.
- Schimbările hormonale: sarcina, perioada din jurul menstruației, perimenopauza și menopauza.
- Unele medicamente fără rețetă, ca decongestionantele nazale, sau suplimente „energizante”.
Sfat: Ține timp de două săptămâni o listă simplă: ce ai băut, cât ai dormit, cum a fost ziua și când au apărut palpitațiile. De multe ori tiparul iese singur la iveală.
Cauzele care țin de inimă sau de alte boli
Palpitațiile merită investigate atunci când sunt legate de o aritmie, de o boală a inimii sau de o boală generală care solicită inima. În aceste situații, simptomul este un semnal util, nu doar un disconfort.
Cauze cardiace
- Extrasistolele, cel mai frecvent motiv pentru senzația de „bătaie sărită”;
- tahicardia paroxistică supraventriculară, cu episoade de puls foarte rapid și regulat care încep și se termină brusc;
- fibrilația atrială, cu puls neregulat, explicată în Fibrilația atrială: ce este, ce simptome dă și ce riscuri are;
- bolile valvelor, de exemplu prolapsul de valvă mitrală;
- insuficiența cardiacă sau cardiomiopatiile.
O privire de ansamblu asupra acestor ritmuri găsești în ghidul tipurilor de aritmii.
Cauze din afara inimii
- Hipertiroidismul, adică tiroida hiperactivă, care accelerează tot metabolismul;
- anemia, care obligă inima să bată mai repede pentru a duce suficient oxigen;
- hipoglicemia, glicemia scăzută, mai ales la persoanele cu diabet tratate;
- dezechilibrele de electroliți, de exemplu după vărsături sau diaree prelungite;
- tensiunea mică la ridicarea în picioare, când inima accelerează pentru a compensa; vezi Tensiunea mică (hipotensiunea): când e normală și când nu.
Cum descrii palpitațiile medicului
O descriere precisă a episodului poate orienta diagnosticul mai mult decât crezi. Medicul te va întreba cum începe și cum se termină, cât de repede și cât de regulat bate inima, cât durează și ce simptome le însoțesc.
| Ce descrii | Ce poate sugera medicului |
|---|---|
| O bătaie puternică urmată de o pauză, din când în când | extrasistole |
| Puls foarte rapid, regulat, care pornește și se oprește brusc, ca un întrerupător | tahicardie paroxistică supraventriculară |
| Puls neregulat, fără niciun tipar, timp de minute sau ore | fibrilație atrială |
| Bătăi rapide care cresc treptat și scad treptat, cu neliniște | tahicardie sinusală, de exemplu la stres sau febră |
| Palpitații la efort, cu amețeală sau leșin | aritmie care trebuie evaluată rapid |
| Palpitații cu tremor, transpirații, scădere în greutate | posibilă problemă de tiroidă |
Ce merită să notezi la fiecare episod
- Data, ora și durata aproximativă.
- Ce făceai: repaus, efort, după masă, la culcare, la ridicare.
- Cum a început și cum s-a oprit: brusc sau treptat.
- Pulsul măsurat, dacă ai reușit, și dacă era regulat.
- Simptomele însoțitoare: amețeală, durere, lipsă de aer, transpirații.
- Ce ai consumat înainte: cafea, alcool, medicamente, suplimente.
Dacă ai un tensiometru, notează și tensiunea; un model care semnalează ritmul neregulat este un plus. Un jurnal ordonat, ca cel descris în Jurnalul tensiunii: cum îl ții pentru consultul cardiologic, poate include și aceste episoade.
Ce faci în timpul unui episod
Dacă palpitațiile apar fără alte simptome, oprește activitatea, așază-te, respiră liniștit și încearcă să îți măsori pulsul. Dacă apar și leșin, durere în piept, lipsă de aer sau confuzie, suni la 112.
Pași simpli, valabili pentru episoadele fără semne de alarmă:
- stai jos sau întinde-te, ca să nu cazi dacă amețești;
- respiră lent, cu expirul mai lung decât inspirul;
- măsoară pulsul la încheietură sau citește-l pe tensiometru;
- dacă ai un ceas inteligent cu funcție EKG, fă o înregistrare și salveaz-o;
- bea apă, dacă ești deshidratat sau ai transpirat mult;
- nu mai bea cafea ori băuturi energizante în ziua respectivă.
Atenție: Manevrele pentru oprirea unei tahicardii, numite manevre vagale, se fac doar dacă ți le-a arătat medicul și ți-a confirmat diagnosticul. Nu apăsa pe gât, pe ochi și nu încerca metode văzute pe internet; unele pot fi periculoase.
Când mergi la medicul de familie sau la cardiolog
Programează o consultație dacă palpitațiile se repetă, durează mai mult de câteva minute, apar la efort, te trezesc din somn sau vin împreună cu oboseală neobișnuită. Mergi mai repede la medic dacă ai deja o boală de inimă sau dacă în familie au existat morți subite la vârstă tânără.
| Situația | Ce faci |
|---|---|
| Bătăi sărite rare, de câteva secunde, la o persoană sănătoasă | observi, reduci cafeaua și alcoolul, discuți la următorul control |
| Episoade repetate, fără alte simptome | programare la medicul de familie |
| Episoade lungi, puls neregulat, palpitații la efort | consult la medicul de familie și, prin bilet de trimitere, la cardiolog |
| Palpitații la o persoană cu infarct, insuficiență cardiacă sau valvulopatie | anunți medicul curant în aceeași zi sau în zilele următoare |
| Palpitații cu leșin, durere în piept, sufocare sau confuzie | 112 imediat |
Medicul de familie îți poate face o electrocardiogramă și analize de bază și te poate trimite la cardiolog cu bilet de trimitere, pentru o consultație decontată prin Casa Națională de Asigurări de Sănătate. Rolul fiecărui specialist și ordinea investigațiilor sunt descrise în ghidul afecțiunilor inimii.
Ce investigații pot urma
Scopul investigațiilor este să prindă ritmul inimii chiar în momentul palpitațiilor și să verifice dacă inima și restul organismului sunt sănătoase. Alegerea lor depinde de cât de des apar episoadele.
- Electrocardiograma de repaus, rapidă și nedureroasă, poate arăta o aritmie prezentă sau semne indirecte, precum o cale electrică în plus.
- Analizele de sânge: hemoleucogramă, hormoni tiroidieni, glicemie, electroliți, funcția rinichilor.
- Holterul EKG pe 24–48 de ore, pentru episoadele zilnice; vezi Holterul EKG de 24 de ore: cum decurge monitorizarea.
- Monitorizarea mai lungă, cu înregistrator de evenimente sau plasture, pentru episoadele rare.
- Ecocardiografia, pentru a verifica structura inimii și valvele.
- Testul de efort, când palpitațiile apar la solicitare.
Dacă toate rezultatele sunt normale și palpitațiile sunt legate de extrasistole sau de stres, vestea este bună: riscul este mic, iar accentul cade pe factorii declanșatori.
Semnele care cer apel la 112
Sună la 112 fără să aștepți dacă palpitațiile se însoțesc de leșin, durere sau apăsare în piept, lipsă severă de aer, confuzie sau slăbiciune pe o parte a corpului. La fel dacă cineva se prăbușește și nu mai răspunde.
- leșin ori senzația că urmează să leșini, mai ales la efort;
- durere în piept care iradiază în braț, gât sau maxilar;
- respirație foarte grea sau imposibilitatea de a sta culcat;
- puls foarte rapid care nu cedează, cu transpirații reci și paloare;
- gura strâmbă, un braț slăbit, vorbire neclară;
- o persoană inconștientă, care nu respiră normal: începi resuscitarea, ghidat de dispecer, și ceri un defibrilator extern automat, dacă există.
Ideile de bază despre palpitații
Palpitațiile sunt un simptom frecvent și, de cele mai multe ori, inofensiv, legat de cafea, stres, somn sau hormoni. Merită investigate când se repetă, durează, apar la efort sau pe o inimă deja bolnavă, iar diagnosticul se pune pe o înregistrare a ritmului din timpul episodului. Semnele de alarmă transformă însă simptomul într-o urgență.
Pe scurt:
- notează fiecare episod: cum începe, cât durează, cum se oprește;
- redu cofeina, alcoolul și băuturile energizante dacă par să le declanșeze;
- palpitațiile repetate merită o electrocardiogramă și analize;
- nu încerca manevre învățate de pe internet;
- leșinul, durerea în piept sau sufocarea înseamnă 112.
Întrebări frecvente
Palpitațiile pot fi provocate de anxietate?
Da, anxietatea și atacurile de panică sunt cauze frecvente. Totuși, o evaluare de bază la medic este utilă, pentru că și o aritmie poate provoca anxietate, nu doar invers.
Sunt periculoase palpitațiile noaptea, la culcare?
De obicei nu; în liniște și în poziție culcată, mai ales pe partea stângă, bătăile normale se simt mai ușor. Dacă te trezesc din somn, durează mult sau vin cu sufocare, discută cu medicul.
Ce analize se fac pentru palpitații?
Frecvent se fac hemoleucograma, hormonii tiroidieni, glicemia și electroliții, alături de o electrocardiogramă. Medicul poate adăuga Holter EKG sau ecocardiografie, în funcție de descriere.
Pot apărea palpitații în sarcină?
Da, sunt frecvente, pentru că volumul de sânge și pulsul cresc în sarcină. Spune-i medicului care îți urmărește sarcina, iar dacă apar cu leșin sau lipsă de aer, suni la 112.
Palpitațiile după cafea înseamnă că am o boală de inimă?
Nu neapărat; cofeina poate declanșa extrasistole chiar și la o inimă sănătoasă. Dacă apar des, discută cu medicul și citește Cafeaua și inima: ce știm despre cofeină și ritmul cardiac.
