Tromboza venoasă profundă, prescurtată TVP, este formarea unui cheag de sânge, numit tromb, într-o venă profundă, cel mai des la gambă, la coapsă sau în bazin. Spre deosebire de venele superficiale, vizibile sub piele, venele profunde se află printre mușchi și duc cea mai mare parte a sângelui înapoi spre inimă. Un cheag acolo poate bloca parțial circulația și, mai ales, se poate desprinde și poate ajunge în plămâni.
Această complicație, embolia pulmonară, este o urgență care poate pune viața în pericol. De aceea merită să recunoști semnele trombozei la picior, să știi în ce situații riscul crește și ce poți face pentru prevenție. Tromboza venoasă profundă nu este o boală a inimii propriu-zise, dar face parte din bolile cardiovasculare și este tratată adesea de cardiologi și de medici de chirurgie vasculară. Informațiile de mai jos au caracter general și nu înlocuiesc consultul medicului; un picior umflat și dureros pe o singură parte trebuie evaluat în aceeași zi.
Ce este tromboza venoasă profundă
Tromboza venoasă profundă este un cheag care se formează în interiorul unei vene profunde și îngustează sau blochează curgerea sângelui. Medicii o grupează împreună cu embolia pulmonară sub numele de boală tromboembolică venoasă, pentru că sunt două fețe ale aceluiași proces.
De ce se formează cheagul a fost descris încă din secolul al XIX-lea prin triada lui Virchow, care rămâne valabilă:
- Încetinirea circulației: la imobilizare, în pat, în gips sau pe drumuri lungi, sângele stagnează în venele picioarelor.
- Lezarea peretelui venos: după operații, fracturi sau traumatisme.
- Tendința crescută de coagulare: în sarcină, cu unele tratamente hormonale, în cancer sau în unele boli moștenite ale coagulării.
Venele picioarelor au valve care împiedică sângele să coboare, iar contracția mușchilor gambei, la mers, funcționează ca o pompă care îl împinge spre inimă. Când această pompă nu lucrează, de exemplu la imobilizare, riscul crește.
Semnele trombozei la picior
Semnele tipice sunt umflarea unui singur picior, durerea sau sensibilitatea la gambă ori la coapsă, căldura locală și schimbarea culorii pielii. Pot apărea treptat, în câteva ore sau zile, și pot fi uneori atât de discrete încât trec neobservate.
Semne frecvente:
- umflarea unui singur picior, la gleznă, gambă sau întreg membrul;
- durere sau sensibilitate în gambă ori coapsă, adesea ca o crampă care nu trece, mai intensă la mers sau la flexia labei piciorului;
- căldură la atingere în zona afectată;
- pielea roșiatică sau vineție;
- venele superficiale mai vizibile decât de obicei;
- senzație de greutate sau de tensiune în picior.
Tromboza poate apărea și la braț, mai rar, de exemplu după un cateter venos sau un efort repetitiv intens al brațului; semnele sunt asemănătoare.
Ce poate semăna cu tromboza
| Situația | Ce o deosebește de obicei | Ce faci |
|---|---|---|
| Crampa musculară | durere bruscă, de scurtă durată, care cedează la întindere | dacă durerea persistă sau piciorul se umflă, mergi la medic |
| Întinderea sau ruptura musculară | legată de un efort sau o mișcare anume | evaluare medicală dacă umflarea crește |
| Varicele și insuficiența venoasă cronică | umflare la ambele picioare, seara, de ani de zile | control programat |
| Celulita (infecția pielii) | roșeață intensă, febră, piele caldă | evaluare medicală în aceeași zi |
| Chistul Baker rupt | durere în spatele genunchiului, apoi în gambă | ecografie pentru diferențiere |
| Umflarea de la insuficiența cardiacă | de obicei la ambele picioare, simetric | anunți medicul; vezi Insuficiența cardiacă: ce înseamnă și cum se monitorizează |
Doar examinarea și ecografia pot face diferența cu siguranță; tabelul nu servește la autodiagnostic.
Embolia pulmonară: complicația care cere 112
Embolia pulmonară apare când un fragment din cheag se desprinde, urcă prin venele mari, trece prin inima dreaptă și blochează o arteră din plămâni. Semnele ei sunt sufocarea apărută brusc, durerea în piept care se accentuează la respirația adâncă, tusea cu sânge și leșinul, iar fiecare dintre ele înseamnă apel imediat la 112.
Semne de embolie pulmonară:
- lipsă de aer bruscă, inexplicabilă, chiar în repaus;
- durere în piept, adesea ascuțită, care crește la inspir sau la tuse;
- puls rapid, palpitații;
- tuse, uneori cu sânge;
- amețeală, leșin, transpirații, anxietate intensă;
- buze sau degete vineții.
Atenție: Embolia pulmonară poate apărea și fără semne evidente de tromboză la picior. Dacă ai fost operat recent, ai stat imobilizat sau ai călătorit mult și apare sufocarea bruscă, suni la 112 fără să aștepți.
Durerea în piept are și alte cauze grave, între care infarctul, explicat în Infarctul miocardic: semnele de alarmă și ce faci imediat; diferența o face echipa medicală, nu tu.
Factorii de risc
Riscul de tromboză crește când se adună mai mulți factori, unii temporari, alții permanenți. Medicul îi evaluează pentru a decide dacă e nevoie de prevenție, de exemplu după o operație.
| Factori temporari | Factori de durată |
|---|---|
| Operațiile, mai ales ortopedice (șold, genunchi) și cele mari, abdominale sau pelvine | Vârsta înaintată |
| Fracturile și imobilizarea în gips sau atelă | O tromboză sau o embolie în trecut |
| Spitalizarea și statul la pat câteva zile | Cancerul și unele tratamente oncologice |
| Călătoriile lungi, de peste câteva ore, cu avionul, mașina, trenul sau autocarul | Trombofiliile, tulburări moștenite ale coagulării |
| Sarcina și primele săptămâni după naștere | Obezitatea |
| Contraceptivele hormonale combinate și unele tratamente hormonale | Insuficiența cardiacă, bolile inflamatorii cronice |
| Infecțiile severe, deshidratarea | Varicele importante, la unele persoane |
Fumatul se adaugă la mulți dintre acești factori, mai ales în combinație cu contraceptivele hormonale. Dacă ai rude de gradul întâi care au avut tromboze la vârstă tânără, spune-i medicului; poate fi relevant pentru tine.
Situațiile cu risc crescut din viața de zi cu zi
Multe tromboze apar în situații previzibile, iar în aceste momente prevenția are cel mai mare efect. Cele mai frecvente sunt perioada de după o operație, imobilizarea și călătoriile lungi.
După operații și în spital
În spitalele din România, riscul de tromboză al pacienților operați sau internați se evaluează de rutină, iar medicul decide dacă recomandă ciorapi compresivi, mobilizare precoce sau un tratament injectabil ori oral pentru prevenție. Respectă exact durata recomandată și întreabă la externare cât timp continui prevenția acasă.
În călătorii lungi
- ridică-te și mergi pe culoar la fiecare una–două ore, când e posibil;
- fă exerciții simple pe scaun: flexii ale labei piciorului, rotații ale gleznelor;
- bea apă și limitează alcoolul;
- evită hainele strâmte în talie și la genunchi;
- dacă ai factori de risc, întreabă medicul înainte de drum dacă îți recomandă ciorapi compresivi.
Precauțiile specifice pentru zborurile persoanelor cu boli de inimă sunt descrise în Călătoria cu avionul când ai o boală de inimă: precauții.
Cum se pune diagnosticul
Diagnosticul de tromboză venoasă profundă se confirmă prin ecografia Doppler venoasă, examenul care arată cheagul și curgerea sângelui prin vene. Înainte, medicul estimează probabilitatea clinică și poate cere o analiză numită D-dimeri.
Etapele obișnuite:
- Evaluarea clinică: istoricul, factorii de risc, examinarea picioarelor, măsurarea circumferinței gambelor.
- Scorul de probabilitate clinică, de exemplu scorul Wells, care adună semnele și factorii de risc.
- D-dimerii, fragmente rezultate din descompunerea cheagurilor. O valoare normală, la o probabilitate clinică mică, face tromboza puțin probabilă. O valoare crescută nu confirmă tromboza, pentru că poate apărea și în sarcină, după operații, la infecții sau la vârstnici.
- Ecografia Doppler venoasă, nedureroasă, fără radiații, care confirmă sau infirmă diagnosticul.
- Pentru embolia pulmonară: angiografia CT pulmonară sau alte investigații decise la urgență.
Ecografia Doppler se folosește și pentru artere, de exemplu pentru carotide, explicată în Ecografia Doppler carotidiană: ce arată despre artere.
Ce urmărește tratamentul
Tratamentul trombozei venoase profunde are scopul să oprească creșterea cheagului, să prevină embolia pulmonară și să reducă riscul de recidivă. Se bazează pe medicamente anticoagulante, alese și dozate exclusiv de medic, pe o durată stabilită de el.
Principii generale:
- anticoagularea începe de obicei imediat după confirmare și durează cel puțin câteva luni, uneori mai mult, în funcție de cauză;
- în unele situații, tratamentul se face acasă, cu controale; în altele, mai ales la embolie, în spital;
- ciorapii compresivi pot fi recomandați pentru simptome;
- în cazuri selectate, se pot folosi proceduri de dizolvare sau extragere a cheagului.
O complicație pe termen lung este sindromul posttrombotic: umflare, greutate, durere și modificări ale pielii la piciorul afectat, prin lezarea valvelor venoase. Urmarea tratamentului și mișcarea ajută la reducerea lui.
Atenție: Nu masa piciorul pe care bănuiești o tromboză și nu aplica comprese fierbinți sau unguente din proprie inițiativă înainte de evaluarea medicală. Pe tratament anticoagulant, nu adăuga antiinflamatoare sau suplimente fără să întrebi medicul.
Prevenția în viața de zi cu zi
Cea mai simplă prevenție este mișcarea: mersul activează pompa musculară a gambei și împiedică stagnarea sângelui. La aceasta se adaugă hidratarea, controlul greutății și discutarea cu medicul a riscurilor înaintea operațiilor, a tratamentelor hormonale sau a călătoriilor lungi.
- mergi pe jos zilnic și ridică-te la fiecare oră dacă lucrezi la birou;
- după o operație, mobilizează-te cât de devreme îți permite medicul;
- bea suficiente lichide, mai ales vara și în călătorii;
- renunță la fumat; vezi Fumatul și inima: ce se schimbă după ce renunți;
- spune-i medicului despre trombozele din familie înainte de un tratament hormonal;
- menține o greutate sănătoasă, prin alimentație și mișcare regulată.
Sfat: Dacă ai avut o tromboză, păstrează scrisoarea medicală și spune de fiecare dată, înaintea unei operații, a unei imobilizări sau a unei sarcini, că ai acest istoric. Prevenția se adaptează în funcție de el.
Panorama celorlalte afecțiuni cardiovasculare este în ghidul afecțiunilor inimii.
Ce merită reținut despre tromboza venoasă
Tromboza venoasă profundă este un cheag într-o venă profundă, de obicei la picior, favorizat de imobilizare, operații, sarcină, tratamente hormonale sau cancer. Semnele principale sunt umflarea, durerea și căldura unui singur picior, iar confirmarea se face prin ecografie Doppler venoasă. Pericolul major este embolia pulmonară, care se manifestă prin sufocare bruscă și durere în piept și cere 112.
Pe scurt:
- un picior umflat și dureros pe o singură parte înseamnă evaluare medicală în aceeași zi;
- sufocarea bruscă sau durerea în piept la inspir înseamnă 112;
- mișcarea și hidratarea sunt cea mai simplă prevenție;
- tratamentul anticoagulant îl alege și îl dozează doar medicul;
- istoricul personal sau familial de tromboză trebuie spus medicului.
Întrebări frecvente
Cum știu dacă am tromboză sau doar o crampă?
Crampa este de obicei bruscă, scurtă și cedează la întinderea mușchiului. Durerea care persistă, cu umflarea și căldura unui singur picior, trebuie evaluată de medic în aceeași zi.
Ce analize se fac pentru tromboză?
Medicul poate cere D-dimerii și, mai ales, ecografia Doppler venoasă, care confirmă sau exclude cheagul. Analizele se interpretează împreună cu examinarea și cu factorii de risc.
Pot zbura dacă am avut o tromboză?
De cele mai multe ori da, după perioada recomandată de medic și cu măsuri de prevenție. Întreabă-ți medicul înainte de un zbor lung.
Tromboza venoasă se poate repeta?
Da, mai ales când cauza este permanentă sau necunoscută. De aceea medicul stabilește individual durata tratamentului și măsurile de prevenție.
Varicele înseamnă tromboză?
Nu. Varicele sunt vene superficiale dilatate și sunt frecvente, dar pot crește ușor riscul la unele persoane. O venă varicoasă dureroasă, roșie și întărită trebuie văzută de medic.
