Cei mai mulți oameni cu o boală de inimă stabilă, controlată prin tratament, pot călători cu avionul în siguranță, cu condiția să își pregătească din timp drumul. Precauțiile țin de câteva lucruri concrete: momentul zborului după un eveniment cardiac recent, medicamentele luate în bagajul de mână, documentele medicale, aparatele implantate și prevenirea cheagurilor de sânge pe zborurile lungi.
Situațiile în care zborul trebuie amânat sau pregătit special sunt cele în care boala nu este stabilă: un infarct sau o operație recentă, simptome care s-au agravat în ultimele zile, o aritmie necontrolată. Articolul explică ce se schimbă în corp la altitudine, când ceri avizul cardiologului, ce pui în bagaj și ce faci dacă te simți rău în timpul zborului. Informațiile au caracter general și nu înlocuiesc evaluarea medicului tău, care îți cunoaște boala și tratamentul.
Ce se schimbă în corp în timpul zborului
În timpul zborului, cabina avionului este presurizată, dar nu la presiunea de la nivelul mării: ea echivalează de obicei cu o altitudine de aproximativ 1.800–2.400 m, ca și cum te-ai afla pe un munte înalt. La această presiune, aerul conține mai puțin oxigen disponibil, iar saturația oxigenului din sânge scade ușor.
La o persoană sănătoasă, scăderea nu este resimțită. La cineva cu o boală de inimă sau de plămâni avansată, inima poate fi nevoită să lucreze mai mult ca să compenseze, iar simptomele pot apărea mai ușor.
| Factor din cabină | Ce se întâmplă | De ce contează pentru inimă |
|---|---|---|
| Presiune mai mică | oxigen mai puțin disponibil | inima bate mai repede ca să compenseze |
| Aer foarte uscat | pierdere de apă prin respirație | deshidratare ușoară, sânge mai concentrat |
| Imobilitate prelungită | sângele stagnează în picioare | risc mai mare de cheaguri în vene |
| Gazele din corp se dilată | balonare, disconfort | relevant după unele operații |
| Stres, grabă, bagaje grele | puls și tensiune mai mari | efort suplimentar înainte de îmbarcare |
| Schimbarea fusului orar | program de somn și mese modificat | ora medicamentelor trebuie planificată |
Cine cere avizul medicului înainte de zbor
Dacă boala ta de inimă este stabilă și nu ai avut schimbări recente, de cele mai multe ori nu ai nevoie de un aviz special, dar e bine să îi spui medicului la următorul control că plănuiești o călătorie. Avizul explicit al cardiologului este necesar în situațiile în care inima este într-o perioadă de vulnerabilitate.
Situații care cer discuție cu cardiologul înainte de a cumpăra biletul:
- un infarct în ultimele săptămâni;
- o angioplastie cu stent, o operație pe inimă sau implantarea unui dispozitiv, recente;
- angină care apare la eforturi mici sau în repaus ori care s-a agravat recent;
- insuficiență cardiacă cu simptome în creștere, umflături noi sau lipsă de aer la eforturi mici;
- o aritmie necontrolată sau episoade recente de leșin;
- hipertensiune foarte mare, necontrolată;
- boli de inimă congenitale complexe sau hipertensiune pulmonară;
- nevoia de oxigen suplimentar acasă.
După un infarct sau o operație
Intervalul după care poți zbura după un infarct sau o procedură depinde de tipul evenimentului, de complicații și de cât de bine pompează inima. Recomandările de specialitate fac diferența între cazurile necomplicate, în care zborul poate fi posibil după un interval scurt, și cele cu complicații sau după operații pe cord deschis, în care așteptarea este mai lungă. Data concretă o stabilește cardiologul tău, după evaluare. Pașii recuperării după un infarct sunt descriși în Viața după infarct: recuperarea cardiacă și revenirea.
Important: Nu urca în avion dacă în zilele dinaintea zborului simptomele tale s-au schimbat: durere în piept nouă sau mai frecventă, lipsă de aer mai mare, umflături noi, palpitații sau amețeli. Amână călătoria și contactează medicul.
Planificarea: documente, medicamente și asigurare
O călătorie bine pregătită începe cu câteva săptămâni înainte, cu o discuție cu medicul, cu medicamentele asigurate pentru toată durata drumului și cu documentele care îi ajută pe medicii străini să înțeleagă rapid situația ta.
Ce ceri medicului înainte de plecare
- O scrisoare medicală sau un rezumat al bolii, de preferat și în limba engleză, cu diagnosticele, tratamentul complet și alergiile.
- O copie a celui mai recent EKG, util pentru comparație în caz de urgență.
- Rețete suficiente pentru toată perioada, plus o rezervă de câteva zile pentru eventuale întârzieri.
- Indicații privind ora medicamentelor dacă schimbi fusul orar, mai ales pentru anticoagulante, insulină sau medicamentele pentru ritm.
- Dacă ai nevoie de oxigen în timpul zborului sau de asistență specială, completarea formularului medical cerut de compania aeriană (adesea numit MEDIF), cu mult timp înainte.
Medicamentele în bagaj
- ține toate medicamentele în bagajul de mână, nu în cel de cală, care se poate pierde sau întârzia;
- păstrează-le în ambalajul original, cu prospectul, ca să poată fi identificate ușor;
- pune medicamentele pentru criză, de exemplu cele pentru angină prescrise de medic, într-un loc ușor accesibil;
- verifică regulile pentru lichide la controlul de securitate și ia cu tine documentul medical pentru medicamentele lichide sau injectabile;
- dacă iei anticoagulante, ține minte că nu ai voie să sari peste doze fără indicație medicală.
Asigurarea de sănătate în străinătate
Pentru călătoriile în Uniunea Europeană, în Spațiul Economic European și în Elveția, asigurații din România pot cere de la casa de asigurări de sănătate Cardul European de Asigurări Sociale de Sănătate (CEASS), eliberat prin sistemul CNAS. El acoperă îngrijirile medicale necesare în timpul șederii, în condițiile asiguraților din țara respectivă, dar nu acoperă, de regulă, repatrierea și nici toate costurile. O asigurare de călătorie privată completează această acoperire; citește cu atenție condițiile, pentru că unele polițe exclud bolile preexistente sau le acoperă doar dacă sunt declarate. Detalii despre CEASS găsești pe site-ul oficial al CNAS.
Sfat: Fă o fotografie a scrisorii medicale, a listei de medicamente și a cardului de asigurare și salvează-le în telefon și într-un e-mail trimis ție. Dacă pierzi bagajul, ai informațiile la îndemână.
Stimulatorul cardiac și defibrilatorul la controlul de securitate
Persoanele cu stimulator cardiac (pacemaker) sau cu defibrilator implantabil pot zbura fără probleme, iar controlul de securitate se face cu câteva precauții simple. Aparatele moderne sunt protejate față de câmpurile electromagnetice obișnuite.
- poartă întotdeauna cardul dispozitivului, primit la implantare, și arată-l personalului de securitate;
- trecerea prin poarta detectoare de metale este de obicei sigură; nu zăbovi în interiorul ei și nu te sprijini de ea;
- poți cere un control manual în locul celui cu detectorul portabil; dacă se folosește detectorul portabil, el nu ar trebui ținut mult timp deasupra aparatului;
- scanerele corporale moderne nu afectează, în general, dispozitivele, dar urmează recomandările primite de la centrul care te urmărește;
- dacă ai un dispozitiv de monitorizare la distanță, întreabă cum funcționează în străinătate.
Cheagurile de sânge pe zborurile lungi
Zborurile lungi, de peste 4 ore, cresc riscul de tromboză venoasă profundă, adică formarea unui cheag într-o venă a piciorului, din cauza imobilității și a deshidratării. Riscul este mic la persoanele sănătoase, dar crește când se adaugă alți factori.
Tromboza venoasă profundă este explicată în detaliu, cu semnele ei, în articolul despre tromboza venoasă profundă. Pericolul principal este ca o bucată din cheag să ajungă în plămâni, o situație numită embolie pulmonară.
| Factor de risc pentru cheaguri | Exemplu |
|---|---|
| Tromboză sau embolie în trecut | episod anterior de cheag la picior sau la plămân |
| Operație sau imobilizare recentă | intervenție chirurgicală, gips, spitalizare în ultimele săptămâni |
| Boli active | cancer, insuficiență cardiacă |
| Factori hormonali | sarcină, perioada de după naștere, unele tratamente hormonale |
| Alți factori | vârsta înaintată, obezitate, varice importante, tulburări de coagulare moștenite |
Ce poți face în timpul zborului
- Mișcă picioarele la fiecare jumătate de oră: flexează gleznele, ridică vârfurile și călcâiele.
- Ridică-te și mergi pe culoar, când semnul de centură este stins.
- Bea apă regulat și limitează alcoolul și cafeaua, care deshidratează sau perturbă somnul; detalii în Alcoolul și inima: efectele asupra ritmului și tensiunii.
- Alege, dacă poți, un loc la culoar, ca să te ridici ușor.
- Evită hainele strâmte la talie și la genunchi și nu sta cu picioarele încrucișate mult timp.
- Ciorapii compresivi sau tratamentele pentru prevenirea cheagurilor se folosesc doar la recomandarea medicului, care stabilește dacă ai nevoie de ele și ce tip.
Aceleași reguli se aplică și drumurilor lungi cu autocarul, trenul sau mașina, în care stai ore în șir.
Insuficiența cardiacă, aritmiile și destinația
Pentru persoanele cu insuficiență cardiacă sau cu aritmii, contează nu doar zborul, ci și locul în care ajungi: căldura, altitudinea și schimbarea alimentației pot influența starea inimii.
- Insuficiența cardiacă: cântărește-te zilnic și în vacanță, dacă medicul ți-a recomandat asta; o creștere rapidă în greutate poate însemna retenție de lichide. Mâncarea de restaurant are adesea multă sare. Mai multe despre boală în Insuficiența cardiacă: ce înseamnă și cum se monitorizează.
- Fibrilația atrială: dacă iei anticoagulante, respectă cu strictețe orele și nu le întrerupe. Vezi și Fibrilația atrială: ce este, ce simptome dă și ce riscuri are.
- Căldura: în destinațiile calde, transpirația și diureticele pot duce la deshidratare și la scăderea tensiunii; întreabă medicul cum îți ajustezi hidratarea.
- Altitudinea: stațiunile montane foarte înalte adaugă solicitare inimii; discută-le cu medicul înainte de a le alege.
- Activitățile din vacanță: urcările lungi, înotul în ape reci sau excursiile solicitante se aleg după ce poți face acasă; repere despre efort în Mișcarea pentru inimă: cât și ce tip de efort contează.
Ce faci dacă te simți rău în timpul zborului
Dacă în timpul zborului apar simptome, anunță imediat echipajul de cabină. Însoțitorii de zbor sunt instruiți în prim ajutor, pot cere ajutorul unui medic aflat la bord, au acces la oxigen și, pe multe avioane, la un defibrilator automat extern.
Semne pentru care ceri ajutor imediat, în avion sau la sol:
- durere, apăsare sau arsură în piept care nu trece în câteva minute;
- lipsă de aer severă sau care se agravează;
- palpitații foarte rapide sau neregulate, cu amețeală sau leșin;
- slăbiciune bruscă pe o parte a corpului, vorbire neclară;
- durere și umflare bruscă a unui picior, mai ales însoțită de lipsă de aer sau durere în piept.
Pe aeroport, la sosire sau înainte de plecare, sună la 112, numărul unic de urgență valabil în toată Uniunea Europeană. În țările din afara Uniunii, află dinainte numărul local de urgență. Pilotul poate decide, în cazurile grave, aterizarea pe cel mai apropiat aeroport.
Atenție: Durerea și umflarea unui picior apărute în zilele de după un zbor lung, sau lipsa bruscă de aer cu durere în piept, pot însemna un cheag. Nu aștepta să treacă: cere ajutor medical urgent.
Ce iei cu tine din acest ghid de călătorie
Călătoria cu avionul este posibilă pentru majoritatea persoanelor cu boli de inimă stabile, iar pregătirea face diferența. Discută planul cu medicul, mai ales după un eveniment recent, ia medicamentele și documentele în bagajul de mână, mișcă-te în timpul zborului și știi ce faci dacă apar simptome. Călătoriile fac parte dintr-o viață activă, așa cum este descrisă în ghidul despre stilul de viață pentru inimă.
De reținut:
- presiunea din cabină echivalează cu o altitudine de aproximativ 1.800–2.400 m;
- după infarct, operație sau agravare recentă, data zborului o stabilește cardiologul;
- medicamentele merg în bagajul de mână, în ambalajul original, cu rezervă;
- scrisoarea medicală, EKG-ul recent, CEASS și asigurarea de călătorie te protejează în străinătate;
- cardul dispozitivului implantat se arată la controlul de securitate;
- pe zborurile lungi, mișcarea și hidratarea reduc riscul de cheaguri.
Întrebări frecvente
Pot zbura dacă am hipertensiune?
Da, dacă tensiunea este controlată. Ia-ți tratamentul la orele obișnuite, ține-l în bagajul de mână și discută cu medicul dacă valorile sunt foarte mari sau instabile înainte de plecare.
Cât timp după un infarct pot zbura?
Depinde de cât de complicat a fost infarctul și de cum pompează inima după el. Intervalul exact îl stabilește cardiologul, după evaluare.
Este periculos controlul de securitate pentru stimulatorul cardiac?
În general nu. Arată cardul dispozitivului, nu zăbovi în poarta detectoare și poți cere un control manual în locul celui cu detectorul portabil.
Trebuie să port ciorapi compresivi în avion?
Doar dacă ți-i recomandă medicul, în funcție de riscul tău de cheaguri. Pentru toată lumea, mișcarea picioarelor, plimbările pe culoar și hidratarea sunt utile pe zborurile lungi.
Îmi acoperă CEASS toate costurile medicale în străinătate?
Nu. Cardul acoperă îngrijirile necesare în condițiile asiguraților din țara vizitată, dar nu acoperă de regulă repatrierea și nici toate costurile, de aceea o asigurare de călătorie este utilă.
