Investigații

Ecografia aortei abdominale: ce poate depista

Ecografia aortei abdominale explicată: ce este anevrismul de aortă, cine are risc mai mare, cum decurge examinarea și ce semne cer apel la 112.

AutorRevista Cardiologie24PublicatLectură5 min
Echipă medicală într-o sală de operație dintr-un spital, în timpul unei intervenții
Cuprins 6 secțiuni

Ecografia aortei abdominale este o examinare cu ultrasunete a porțiunii de aortă care trece prin abdomen, de sub diafragmă până la locul unde se desparte în arterele care coboară spre picioare. Aorta este cea mai mare arteră din corp: pleacă din inimă și duce sângele spre toate organele. Aparatul măsoară diametrul ei și arată dacă peretele are o dilatare sau depuneri.

Scopul principal al examinării este depistarea unui anevrism de aortă abdominală, adică o dilatare localizată a peretelui, care poate deveni periculoasă. Problema este că, de multe ori, nu produce niciun simptom, iar descoperirea vine întâmplător, la o ecografie făcută din alt motiv. Mai jos afli ce înseamnă un anevrism, cine are risc crescut, cum decurge examinarea și ce faci cu rezultatul. Informațiile sunt generale și nu înlocuiesc evaluarea medicului.

Ce este anevrismul de aortă abdominală

Anevrismul de aortă abdominală este o dilatare a peretelui aortei, în care diametrul vasului depășește cu cel puțin jumătate valoarea normală. În practică, la adulți, o aortă abdominală obișnuită are un diametru în jur de 2 centimetri, iar valori de peste 3 centimetri sunt considerate de obicei anevrism. Dilatarea se produce lent, de-a lungul anilor, pe măsură ce peretele se slăbește.

Pericolul este ruptura sau disecția, evenimente rare, dar foarte grave. Riscul crește odată cu diametrul, motiv pentru care medicii urmăresc mărimea în timp. Un anevrism mic poate fi supravegheat ani de zile, în timp ce unul mare sau care crește repede poate necesita o procedură, la decizia unei echipe de chirurgie vasculară.

Procesul de bază al peretelui arterial, în care plăcile și inflamația slăbesc vasul, este explicat în Ateroscleroza: cum se formează plăcile în artere.

Cine are risc mai mare

Riscul este mai mare la bărbații peste o anumită vârstă, la fumători sau foști fumători, la persoanele cu tensiune ridicată și la cele cu rude apropiate care au avut anevrism de aortă. Fumatul este cel mai puternic factor de risc modificabil, iar efectul lui nu dispare complet după renunțare, deși riscul scade în timp; despre ce se schimbă citește Fumatul și inima: ce se schimbă după ce renunți.

Alți factori:

  • tensiunea arterială mare necontrolată, pentru că forța sângelui lovește constant peretele; vezi Hipertensiunea arterială: cauze, riscuri și monitorizare;
  • ateroscleroza cunoscută la alte artere;
  • istoricul familial de anevrism sau de rupturi de aortă;
  • unele boli rare ale țesutului conjunctiv;
  • vârsta înaintată.

Femeile fac mai rar anevrism, dar atunci când apare, riscul de complicații poate fi mai mare la același diametru. Nu orice persoană din aceste grupuri are anevrism, iar medicul decide cui i se potrivește o ecografie de verificare.

Cum decurge ecografia aortei abdominale

Examinarea este o ecografie abdominală obișnuită, concentrată pe aortă, și durează de obicei 10–20 de minute. Medicul sau asistentul întinde gel pe abdomen și plimbă sonda de la partea superioară spre ombilic.

  1. Ți se poate cere să nu mănânci timp de câteva ore, pentru ca aerul din intestin să nu acopere imaginea; cabinetul precizează regulile.
  2. Te întinzi pe spate și îți descoperi abdomenul.
  3. Medicul aplică gelul și apasă ușor cu sonda, urmărind aorta în lungime și în secțiune.
  4. Se măsoară diametrul în mai multe puncte, mai ales în zonele unde vasul pare mai lat.
  5. Se observă peretele, eventualele depuneri și, dacă e necesar, zona unde aorta se bifurcă.
Ilustrație 3D cu globule roșii care circulă printr-un vas de sânge

Nu simți durere, doar uneori presiune la apăsarea sondei. Gazele intestinale sau excesul de țesut abdominal pot face imaginea mai greu de obținut; în acest caz medicul poate repeta examinarea sau poate alege altă metodă, de exemplu tomografia.

Cum se interpretează măsurătoarea

Diametrul aortei este valoarea pe care se sprijină interpretarea, iar medicul o citește împreună cu vârsta, sexul și bolile tale. Tabelul de mai jos este orientativ.

Diametru aproximativCum este privit de obicei
Sub 3 cmAortă fără anevrism
3 cm sau mai mult, dar nu foarte mareAnevrism mic sau mediu; de obicei se supraveghează
Valori mari sau creștere rapidăSe discută cu un chirurg vascular, pentru decizie

Supravegherea înseamnă repetarea ecografiei la intervale stabilite de medic, mai dese cu cât anevrismul este mai mare. Între controale, accentul cade pe controlul tensiunii, renunțarea la fumat și tratarea celorlalți factori de risc, conform indicațiilor primite. Nu faci eforturi extreme și nu modifici tratamentul fără să întrebi medicul.

Atenție: un anevrism descoperit întâmplător nu înseamnă că ești în pericol imediat. Înseamnă că ai nevoie de un plan de urmărire și de un medic care să îl stabilească.

Semnele care cer apel imediat la 112

Durerea bruscă, foarte puternică, în abdomen, în spate sau în flanc, mai ales dacă este însoțită de amețeală, transpirații, paloare, puls rapid sau leșin, poate semnala o ruptură sau o disecție. Acestea sunt urgențe în care nu aștepți să se treacă și nu te prezinți singur la un cabinet. Suni la 112 și rămâi întins, cât timp așteaptă ambulanța.

Un anevrism necunoscut nu dă aceste semne până nu apare complicația, de aceea depistarea la persoanele cu risc are sens. Pentru alte analize ale vaselor de sânge, vezi Indicele gleznă-braț: testul pentru arterele picioarelor și Ecografia Doppler carotidiană: ce arată despre artere. O imagine de ansamblu a testelor din cardiologie găsești în ghidul investigațiilor cardiologice.

Pe aceeași temă, citește și Anevrismul de aortă: ce este și cum se urmărește.

Întrebări frecvente

Cine ar trebui să facă ecografia aortei abdominale?

Persoanele cu risc mai mare, adică fumători sau foști fumători, bărbați peste o anumită vârstă și cei cu rude cu anevrism. Medicul stabilește dacă ți se potrivește.

Anevrismul de aortă dă simptome?

De obicei nu, până apare o complicație. Uneori se simte o pulsație în abdomen sau o durere surdă, dar aceste semne nu sunt sigure.

Trebuie să fiu nemâncat pentru examinare?

Adesea se recomandă post de câteva ore, ca aerul din intestin să nu încurce imaginea. Urmează instrucțiunile cabinetului.

Un anevrism mic se operează?

De obicei nu. De cele mai multe ori se urmărește periodic prin ecografie, iar decizia de procedură aparține chirurgului vascular.

Se poate preveni anevrismul de aortă?

Nu se poate garanta, dar scade riscul controlul tensiunii, evitarea fumatului și tratarea celorlalți factori de risc, conform indicațiilor medicului.

↑