Simptomele tensiunii mari: ce e adevărat și ce e mit

Simptomele tensiunii mari sunt, în majoritatea cazurilor, foarte discrete sau absente, iar asta este tocmai motivul pentru care hipertensiunea e numită „ucigaș tăcut". Mulți oameni au valori crescute ani la rând fără să simtă nimic, iar alții se simt rău și au, de fapt, tensiune normală. Singura metodă sigură de a afla este măsurarea corectă.

Cu toate acestea, credințele populare despre cum „se simte" tensiunea mare sunt foarte răspândite și duc la două greșeli opuse: oameni care se tratează „după cum se simt" și oameni care ignoră tensiunea pentru că nu au niciun simptom. Mai jos separăm ce este adevărat de ce este mit, vezi ce simptome merită luate în serios și cum procedezi. Informațiile sunt generale și nu înlocuiesc consultul medical.

De ce tensiunea mare nu se simte de obicei

Corpul se adaptează treptat la presiunea crescută. Dacă tensiunea urcă lent, în luni sau ani, vasele și organele se obișnuiesc și nu mai „anunță" nimic. Nu există terminații nervoase care să simtă presiunea din artere așa cum simți o durere de dinți. Boala face daune în liniște, în inimă, rinichi, ochi și creier, așa cum se explică în Hipertensiunea și organele afectate: ce se întâmplă în timp.

Din acest motiv, controalele regulate și măsurătorile la domiciliu sunt singurul mod real de a depista hipertensiunea. Bazele subiectului sunt în Hipertensiunea arterială: cauze, riscuri și monitorizare.

Mituri frecvente despre simptome

„Dacă nu mă doare capul, tensiunea e bună"

Fals. Poți avea tensiune mare fără nicio durere de cap. Invers, durerea de cap este extrem de frecventă și are multe cauze: stres, deshidratare, oboseală, probleme cu ochii, sinuzită, migrene. Nu putem lega o durere de cap obișnuită de o valoare a tensiunii fără măsurare.

„Sângerarea din nas înseamnă tensiune mare"

Nu neapărat. Sângerarea nazală este adesea cauzată de aer uscat, iritații, lovituri sau de scărpinatul nasului. La o persoană cu tensiune foarte mare, poate apărea, dar nu este un semn de încredere. Dacă sângerezi des din nas, merită un consult, însă nu presupune singur că ai tensiune mare; măsoar-o corect.

„Mă simt bine, deci nu am nevoie de tratament"

Periculos. Faptul că te simți bine nu spune nimic despre starea arterelor. Tratamentul împotriva hipertensiunii protejează organele tocmai pentru că previne daune care nu se simt. Nu opri medicamentele pentru că „nu mai ai nimic". Cum se leagă asta de tensiunea văzută în viața de zi cu zi, găsești în Ce poate influența tensiunea zilnic: cafea, efort, frig și stres.

„Roșeața feței înseamnă tensiune mare"

Nu. Fața se poate înroși din emoție, căldură, efort, alcool sau menopauză. Nu există o legătură directă și sigură cu valorile tensiunii.

„Pot ghici tensiunea după cum mă simt"

Studiile și experiența clinică arată că oamenii se pricep prost la asta. Cineva poate fi convins că „are tensiune" și să aibă cifre normale, iar altcineva să aibă valori mari fără să simtă ceva. Încrederea în senzații duce la tratamente luate în plus, la oprirea celor necesare sau la întârzierea diagnosticului.

Simptome care pot apărea și când le iei în serios

Există situații în care simptomele însoțesc tensiunea mare, dar nu o dovedesc. Ele rămân semnale de a măsura tensiunea și de a vorbi cu medicul.

• dureri de cap persistente, mai ales dimineața;
• amețeli repetate;
• palpitații sau bătăi neregulate ale inimii;
• oboseală neobișnuită sau lipsă de aer la efort;
• tulburări de vedere repetate;
• zgomote în urechi.

Niciunul dintre ele nu înseamnă automat hipertensiune. Împreună cu valori mari măsurate corect, însă, justifică o discuție cu medicul. Dacă simptomele revin, un jurnal în care notezi ora, simptomul și valoarea tensiunii poate ajuta, după modelul din Jurnalul tensiunii: cum îl ții pentru consultul cardiologic.

Semne care cer apel la 112

Unele simptome sunt urgențe și nu se ignoră, indiferent dacă știi sau nu că ai hipertensiune:

• durere sau presiune puternică în piept, care poate iradia în braț, gât sau spate;
• lipsă de aer severă;
• slăbiciune sau amorțeală într-o parte a corpului, căderea unui colț al gurii, vorbire încurcată;
• confuzie, somnolență marcată sau convulsii;
• durere de cap neobișnuit de puternică, apărută brusc;
• pierderea bruscă a vederii.

Atenție: dacă ai valori foarte mari, de pildă peste 180/120 mmHg la măsurări repetate, și simptome de acest tip, nu aștepta o programare. Sună la 112. Situația este detaliată în Criza hipertensivă: semnele care cer apel la 112.

Dacă valorile sunt foarte mari, dar te simți bine, nu ești în pericol imediat în majoritatea cazurilor, dar nici nu e ceva de ignorat. Repetă măsurarea după câteva minute de repaus și contactează medicul de familie în aceeași zi sau a doua zi, după indicațiile lui.

Cum afli, de fapt, dacă ai tensiune mare

Tensiunea mare se descoperă cu aparatul, nu din senzații. Pașii practici sunt simpli:

1. Alege un tensiometru validat, de braț, cu manșetă potrivită brațului tău.
2. Măsoară corect, în repaus, urmând Măsurarea tensiunii acasă: pașii pentru o citire corectă.
3. Repetă timp de câteva zile, dimineața și seara, și notează valorile.
4. Dacă media depășește pragurile discutate cu medicul, programează un control.
5. Medicul poate cere și monitorizarea pe 24 de ore, explicată în Holterul de tensiune (MAPA): cum funcționează și ce arată.

Stresul și emoțiile pot influența valorile momentane, dar nu schimbă regula: tensiunea se măsoară, nu se bănuiește. Relația dintre emoții și tensiune este tratată în Stresul și inima: legătura dintre emoții și tensiune. Cadrul larg îl găsești în ghidul tensiunii arteriale.

Sfat: adultul sănătos fără hipertensiune cunoscută își poate verifica tensiunea măcar o dată pe an, la medic sau la o farmacie. Dacă ai factori de risc sau istoric familial, e rezonabil mai des.

Pe aceeași temă, citește și Tensiunea diferită la cele două brațe: ce înseamnă.