Tensiunea diferită la cele două brațe: ce înseamnă

Tensiunea diferită la cele două brațe este o situație pe care o descoperă mulți oameni din întâmplare, când își măsoară tensiunea acasă pe ambele părți și obțin cifre care nu se potrivesc. De regulă, o diferență mică este normală, dar o diferență mare și constantă merită discutată cu medicul, pentru că uneori arată o problemă a arterelor care duc sângele spre braț.

Panica nu își are rostul din prima măsurare, pentru că o parte dintre diferențe se datorează modului în care s-a măsurat. Mai jos vezi ce diferențe sunt considerate obișnuite, ce poate să le provoace, cum verifici corect și când ajungi la cardiolog. Informațiile sunt generale și nu înlocuiesc consultul.

Cât de mare poate fi o diferență obișnuită

În mod normal, tensiunea nu este perfect identică la cele două brațe. Chiar la persoane sănătoase, între măsurări apar variații de câțiva mmHg, care se explică prin fluctuația naturală a tensiunii de la un minut la altul și prin ușoare diferențe anatomice. Mulți specialiști consideră o diferență de până la aproximativ 10 mmHg la valoarea sistolică, adică prima cifră, ca fiind în limitele așteptate.

Se discută mai atent diferențele repetate de peste 10–15 mmHg, mai ales dacă apar la mai multe măsurări făcute la rând și la zile diferite. Un singur rezultat izolat nu spune mare lucru, iar de aceea contează repetarea. Pentru a înțelege cele două cifre ale tensiunii, vezi și Tensiunea sistolică și diastolică: ce arată cele două cifre.

De ce poate diferi tensiunea între brațe

Cauzele se împart în două grupe: cele care țin de măsurare și cele care țin de artere.

Cauze legate de măsurare

Cele mai multe diferențe nu înseamnă o boală. Pot apărea din motive simple:

• măsurarea s-a făcut la minute diferite, iar tensiunea oscilează natural;
• manșeta nu a fost la același nivel față de inimă pe ambele părți;
• brațul nu a fost sprijinit sau ai vorbit în timpul măsurării;
• mărimea manșetei nu se potrivește unui braț, iar pe celălalt ai schimbat poziția (vezi Mărimea manșetei tensiometrului: cum o alegi corect);
• un braț a fost folosit mai mult înainte, de exemplu la cărat sau la mouse.

Cauze legate de artere

Dacă diferența este reală și se păstrează, medicul se gândește la o îngustare a arterei care duce sângele spre un braț, uneori în zona subclaviculară, aproape de umăr. Poate fi vorba despre ateroscleroza, adică depunerea de plăci pe pereții arterelor, un proces explicat în Ateroscleroza: cum se formează plăcile în artere. Mai rar, diferențele pot veni dintr-o malformație a vaselor, dintr-o inflamație a arterelor sau dintr-o compresie în zona claviculei.

De obicei, medicul nu pune un asemenea diagnostic pe baza unei singure cifre. Ia în calcul vârsta, factorii de risc, simptomele și rezultatele examenului clinic, iar uneori cere investigații suplimentare.

Cum verifici corect diferența, acasă

Ca să afli dacă diferența este reală, ai nevoie de o metodă calmă și repetată, nu de o singură încercare.

1. Stai așezat, cu spatele sprijinit și cu picioarele pe podea, timp de cinci minute, fără telefon sau televizor.
2. Pune manșeta pe un braț, cu brațul sprijinit la nivelul inimii, și măsoară.
3. Așteaptă un minut sau două, apoi măsoară pe celălalt braț, în aceeași poziție.
4. Repetă schimbând ordinea: începe acum cu brațul pe care ai măsurat al doilea.
5. Notează fiecare valoare, cu data și ora.

Dacă faci asta la două-trei momente ale zilei, timp de câteva zile, vei vedea dacă diferența apare constant. Procedura generală de măsurare o găsești în Măsurarea tensiunii acasă: pașii pentru o citire corectă. Cifrele notate se pun apoi în jurnalul pe care îl ia medicul, descris în Jurnalul tensiunii: cum îl ții pentru consultul cardiologic.

Sfat: când mergi la consult, ia aparatul cu tine. Medicul poate compara valorile obținute cu aparatul tău și cu al cabinetului, pe ambele brațe.

Când merită să mergi la medic

O diferență repetată între brațe merită menționată medicului de familie sau cardiologului, chiar dacă nu ai simptome. Mai ales dacă:

• diferența este de peste 15 mmHg la mai multe măsurări;
• ai alți factori de risc, cum ar fi fumatul, colesterolul mare, diabetul sau hipertensiunea cunoscută;
• brațul pare mai rece, mai slab sau obosește repede la efort;
• ai amețeli la mișcări ale brațului;
• pulsul la încheietură nu se simte la fel pe ambele părți.

Examinarea include măsurarea tensiunii pe ambele brațe, palparea pulsului și auscultarea arterelor mari. La nevoie, medicul poate cere o ecografie Doppler a arterelor, o investigație neinvazivă, care folosește ultrasunete pentru a vedea fluxul sângelui. Un exemplu pentru artere la nivelul gâtului este Ecografia Doppler carotidiană: ce arată despre artere; pentru brațe, investigația se adaptează după indicația medicului.

Atenție: dacă apare brusc durere în piept, lipsă de aer, slăbiciune într-o parte a corpului, tulburări de vorbire sau de vedere, nu aștepta o programare. Sună la 112.

Ce braț folosești pentru monitorizare

Dacă există o diferență stabilă, medicul îți recomandă, de regulă, să măsori mereu pe brațul cu valorile mai mari, pentru că el arată mai bine presiunea reală din artere. Fără o recomandare specială, alege brațul care rezultă mai mare la măsurările comparative și folosește-l constant, la aceeași oră și în aceeași poziție.

Ține minte că tensiunea acasă are scopul de a urmări tendința, nu de a diagnostica o boală de artere. Valoarea unui jurnal ținut corect este că arată medicului ce se întâmplă în viața reală. Pentru cadrul general al bolii și al categoriilor de valori, merită parcurs ghidul tensiunii arteriale.

În cazul în care diferența s-a dovedit a fi o îngustare reală, medicul stabilește un plan de monitorizare și, dacă e nevoie, de tratament, iar alegerea aparține specialistului. Controlul factorilor de risc, de exemplu prin renunțarea la fumat și prin alimentație echilibrată, ajută oricum arterele, indiferent de cauza diferenței.

Pe aceeași temă, citește și Ecografia aortei abdominale: ce poate depista.