Hipertensiunea și organele afectate: ce se întâmplă în timp

Hipertensiunea afectează în timp inima, rinichii, ochii, creierul și arterele, numite de medici „organe-țintă", pentru că presiunea mare din vase lovește exact acolo unde circulația este bogată și delicată. Procesul este lent, de ani de zile, și de obicei tăcut, ceea ce explică de ce controlul regulat contează chiar când te simți bine.

Nu vorbim despre un destin inevitabil. Cu cât tensiunea este adusă mai devreme în limite și menținută acolo, cu atât riscul leziunilor scade. Mai jos vezi, organ cu organ, ce se întâmplă, ce semne pot apărea și ce controale ajută. Informațiile sunt generale și nu înlocuiesc consultul cardiologului sau al medicului de familie.

De ce afectează tensiunea mare organele

Arterele sunt tuburi elastice. Când presiunea din ele este mare ani la rând, pereții se îngroașă, devin mai rigizi și își pierd flexibilitatea. Pe pereții lezați se depun mai ușor grăsimi, iar procesul se numește ateroscleroză, descris în Ateroscleroza: cum se formează plăcile în artere. Vasele mici, cele mai fine, pot să se îngusteze sau să se spargă.

Organele care primesc mult sânge prin vase fine, cum sunt rinichii, ochii și creierul, sunt printre primele afectate. Inima, la rândul ei, lucrează mai greu pentru a pompa sângele împotriva presiunii mari, așa că mușchiul ei se îngroașă.

Inima

Când rezistența din artere este mare, ventriculul stâng, camera principală care pompează sângele în corp, își mărește peretele ca un mușchi antrenat prea mult. Se numește hipertrofie ventriculară stângă. La început ajută, dar în timp mușchiul devine rigid și pompează mai puțin eficient.

Hipertensiunea netratată crește riscul de insuficiență cardiacă, de angină, de infarct și de aritmii, în special de fibrilație atrială. Semnele care ar trebui să te trimită la medic includ oboseala la efort mai mică decât înainte, lipsa de aer la urcat scări, umflarea gleznelor și palpitațiile. Vezi mai multe în Insuficiența cardiacă: ce înseamnă și cum se monitorizează și Fibrilația atrială: ce este, ce simptome dă și ce riscuri are.

Rinichii

Rinichii au milioane de filtre minuscule, alimentate de vase foarte fine. Presiunea mare le lezează treptat, iar filtrarea sângelui scade. Pe de altă parte, rinichii bolnavi țin sare și apă în corp și măresc tensiunea, deci se formează un cerc vicios.

Leziunile renale sunt, de obicei, fără simptome în stadiile timpurii. Se descoperă prin analize: valoarea creatininei din sânge, estimarea filtrării renale și prezența proteinelor în urină. Umflarea piciorelor sau a pleoapelor, urina spumoasă și oboseala apar, în general, când boala e mai avansată. De aceea persoanele cu hipertensiune au, de obicei, analize de sânge și de urină la control. Despre analizele recomandate inimii, vezi Analizele de sânge pentru inimă: ce se recoltează și de ce.

Ochii

Retina, stratul din fundul ochiului care captează lumina, are vase foarte fine, care se văd direct la examenul fundului de ochi. Medicul oftalmolog poate observa îngustări, mici hemoragii sau depozite, semne de afectare vasculară produsă de tensiunea mare, numite retinopatie hipertensivă.

Mai mult, ochii oferă o „fereastră" asupra stării vaselor din restul corpului. Simptomele apar târziu: vedere încețoșată, pete în câmpul vizual sau scăderea bruscă a vederii. Dacă ai hipertensiune de ani de zile, un control oftalmologic periodic are sens, mai ales dacă ai și diabet.

Creierul

Creierul depinde de un flux constant de sânge. Tensiunea mare crește riscul de accident vascular cerebral, fie prin blocarea unei artere, fie prin spargerea ei. Pe termen lung, vasele mici din creier se pot îngroșa și îngusta, ceea ce este asociat cu probleme de memorie și de gândire la unii vârstnici.

Semnele de accident vascular cerebral trebuie recunoscute rapid:

• căderea unui colț al gurii sau asimetria feței;
• slăbiciune sau amorțeală într-un braț sau într-o jumătate de corp;
• vorbire încurcată sau dificultate de a înțelege;
• pierderea bruscă a vederii sau dureri de cap neobișnuit de puternice.

Atenție: aceste semne înseamnă urgență, chiar dacă dispar după câteva minute. Sună imediat la 112 și notează ora la care au început.

Arterele și circulația periferică

Hipertensiunea accelerează îngustarea arterelor din tot corpul, inclusiv a celor de la picioare. Boala arterială periferică se manifestă prin dureri de gambe la mers, care dispar la oprire. Un test simplu, folosit de medici pentru a verifica arterele picioarelor, este explicat în Indicele gleznă-braț: testul pentru arterele picioarelor. Arterele de la gât, care duc sânge spre creier, pot fi studiate cu Ecografia Doppler carotidiană: ce arată despre artere.

Aorta, cea mai mare arteră din corp, poate fi și ea afectată în timp, de aceea controlul tensiunii este o măsură de protecție pentru întregul sistem vascular.

Cum se depistează devreme afectarea organelor

Medicul nu așteaptă simptomele. La un pacient cu hipertensiune, evaluarea de bază include de obicei:

Detalii despre prima investigație găsești în Electrocardiograma (EKG): cum se face și ce arată. Frecvența și alegerea testelor depind de caz, iar medicul le stabilește individual.

Ce poți face pentru a proteja organele

Cel mai bun lucru este să obții și să menții tensiunea în ținta stabilită cu medicul. Asta înseamnă să iei tratamentul exact cum ți-a fost recomandat, să îți măsori tensiunea acasă și să mergi la controalele programate. Ajută și reducerea sării, mișcarea regulată, greutatea potrivită, somnul suficient și renunțarea la fumat. Imaginea completă a bolii este în Hipertensiunea arterială: cauze, riscuri și monitorizare și în ghidul tensiunii arteriale.

Niciun medicament nu funcționează dacă nu este luat constant. Dacă ai efecte neplăcute sau uiți des pastilele, spune-i medicului, care poate ajusta schema. Nu opri tratamentul pe cont propriu doar pentru că tensiunea a ieșit bună; ea e bună tocmai datorită lui.