Foramenul oval patent: ce este și când trebuie închis

Foramenul oval patent (FOP) este o mică deschidere între cele două atrii ale inimii, rămasă din viața fetală, care nu s-a lipit complet după naștere. Este o particularitate foarte frecventă, care în majoritatea cazurilor nu dă simptome și nu are nevoie de tratament. Închiderea ei se discută doar în situații selectate, în special după un accident vascular cerebral la care nu s-a găsit altă cauză.

Ce este foramenul oval patent?

Este un mic „clapet” între atriul drept și cel stâng. Înainte de naștere, plămânii nu funcționează, iar sângele trece direct dintr-un atriu în celălalt printr-o deschidere numită foramen oval. După primele respirații, presiunea din atriul stâng crește, iar clapeta se lipește de peretele atrial și deschiderea se sigilează. La unele persoane lipirea rămâne incompletă, iar un canal îngust persistă toată viața, de unde și denumirea de „patent”, adică deschis.

Medicii îl numesc uneori comunicare interatrială mică, dar nu trebuie confundat cu defectele septale propriu-zise, în care peretele dintre atrii are o lipsă reală de țesut. În FOP, structura peretelui este în mare parte normală, iar canalul rămâne de obicei închis ca o ușă întredeschisă, care se deschide doar când presiunea din atriul drept o depășește pe cea din stânga.

Cât de frecvent este și cum se descoperă?

FOP este întâlnit la aproximativ un sfert dintre adulți, deci nu este o raritate. Cele mai multe persoane nu află niciodată că îl au. Diagnosticul apare de obicei întâmplător, cu ocazia unei ecografii cardiace făcute din alt motiv, sau țintit, când medicul caută o explicație pentru un eveniment neurologic.

Pentru a-l evidenția, se folosește ecocardiografia cu „test cu bule”: se injectează în venă o soluție agitată, iar medicul urmărește dacă bulele micuțe trec dintr-un atriu în celălalt, mai ales după o manevră de tuse sau de efort expirator. Uneori este nevoie de o ecografie transesofagiană, mai detaliată. Cheagurile din vene pot ajunge în plămâni și produc embolie pulmonară, iar un FOP este relevant tocmai pentru că ar putea permite unui cheag să ocolească plămânii, de aceea medicul corelează imaginea ecografică cu simptomele.

Poate face FOP probleme?

În cele mai multe cazuri, nu. Totuși, canalul poate permite trecerea unui cheag mic din venele corpului direct în circulația arterială, ocolind plămânii, care în mod obișnuit funcționează ca un filtru. Acest fenomen se numește embolie paradoxală. Dacă cheagul ajunge la creier, poate provoca un accident vascular cerebral, mai ales la persoane tinere, la care nu se găsesc factorii obișnuiți de risc.

FOP a fost asociat, în unele situații, și cu migrene cu aură sau cu episoade de scădere a oxigenului la scufundări, însă aceste legături sunt încă discutate, iar decizia nu se bazează niciodată doar pe prezența deschiderii. Medicul caută mai întâi alte explicații, cum ar fi tulburările de ritm, de exemplu fibrilația atrială, plăcile din artere sau tulburările de coagulare.

Când discută medicul închiderea?

Închiderea se ia în calcul, de regulă, atunci când un accident vascular cerebral sau un atac ischemic tranzitor a apărut la o persoană relativ tânără, iar după o evaluare completă nu s-a găsit altă cauză, iar FOP are caracteristici considerate cu risc, cum ar fi un șunt important sau un anevrism al septului. Decizia este una de echipă, la care participă cardiologul, neurologul și, uneori, specialistul în intervenții structurale.

Nu se închide, în mod obișnuit, un FOP descoperit întâmplător la o persoană fără simptome. Riscul unei proceduri nu se justifică atunci când beneficiul nu este demonstrat. În locul ei, medicul poate recomanda doar control periodic sau tratament cu medicamente care influențează coagularea, dacă există și alți factori de risc.

Cum se închide și ce urmează după procedură?

Închiderea se face, de regulă, prin cateter introdus printr-o venă de la nivelul coapsei, fără deschiderea toracelui. Un mic dispozitiv, introdus sub control ecografic și radiologic, se plasează în canal și îl sigilează. Procedura durează de obicei puțin, iar spitalizarea este scurtă.

• după procedură, se recomandă o perioadă de tratament antiplachetar, stabilită de medic;
• în primele zile se evită efortul fizic intens;
• se fac controale cu ecografie pentru a verifica dacă dispozitivul este bine poziționat;
• în anumite situații, medicul recomandă profilaxie antibiotică înainte de unele proceduri.

Ca orice procedură invazivă, are riscuri posibile, precum sângerări la locul puncției sau tulburări de ritm trecătoare, pe care medicul le discută înainte de intervenție. Informațiile din acest articol sunt generale și nu înlocuiesc evaluarea medicală: pentru situația ta concretă, discută cu medicul cardiolog și, dacă este cazul, cu neurologul. Alte materiale despre bolile cardiace găsești în categoria afecțiuni ale inimii.

Pe scurt

• FOP este o deschidere între atrii rămasă din viața fetală și este frecvent întâlnită la adulți.
• De cele mai multe ori nu dă simptome și nu necesită tratament.
• Se evidențiază prin ecografie cardiacă, de obicei cu test cu bule.
• Închiderea se discută mai ales după un accident vascular cerebral fără altă cauză găsită.
• Decizia aparține unei echipe medicale, după o evaluare completă.