Accidentul vascular cerebral, numit și AVC sau, popular, atac cerebral, este o urgență medicală în care circulația sângelui către o parte a creierului este întreruptă ori un vas cerebral se rupe. Celulele nervoase sunt foarte sensibile la lipsa oxigenului, de aceea fiecare minut contează. Pe un site despre inimă are loc pentru că multe dintre cauzele lui țin de inimă și de vase: tensiune, ritm neregulat, ateroscleroză.
Cum recunoști un AVC
Semnele apar de obicei brusc. O regulă simplă, folosită în multe ghiduri pentru public, te ajută să le ții minte:
- Fața: un colț al gurii cade sau zâmbetul este asimetric.
- Brațul: nu poți ridica un braț sau acesta cade ușor, ori simți slăbiciune sau amorțeală pe o parte.
- Vorbirea: cuvintele sunt încurcate, neclare, nu înțelegi ce ți se spune sau nu găsești cuvintele.
- Timpul: dacă observi oricare dintre acestea, sună imediat la 112 și notează ora la care au început.
Pot apărea și alte semne: amețeală severă cu pierderea echilibrului, tulburări bruște de vedere la un ochi sau la ambii, durere de cap intensă, neobișnuită. Chiar dacă simptomele dispar după câteva minute, nu le trata cu așteptare; la fel de important este să suni la 112. Aceste episoade scurte pot fi avertismente.
Ce faci în acel moment
Dacă tu sau o persoană din preajmă aveți aceste semne:
- Sună imediat la 112 și spune clar că suspectezi un AVC.
- Notează ora de debut sau ultima oră la care persoana era sigur bine.
- Nu da mâncare, băutură sau medicamente, inclusiv aspirină, decât dacă îți spune explicit dispeceratul.
- Păstrează persoana într-o poziție confortabilă și rămâi lângă ea.
- Nu conduce singur la spital; ambulanța poate începe îngrijirea și anunță spitalul.
Echipele medicale decid tratamentul după o examinare și imagistică, iar unele tratamente pot fi aplicate doar într-un interval de timp limitat. Din acest motiv nu trebuie să aștepți „să treacă”.
Tipuri de AVC
| Tip | Ce se întâmplă | Observații generale |
|---|---|---|
| Ischemic | Un vas este blocat de un cheag sau de o placă | Cel mai frecvent tip |
| Hemoragic | Un vas se rupe și sângerează în creier | Asociat adesea cu tensiune foarte mare |
| Accident ischemic tranzitoriu | Blocaj trecător, simptome care dispar | Avertisment, necesită evaluare promptă |
Legătura cu inima și cu tensiunea
Factorii de risc ai AVC se suprapun mult cu cei ai bolilor de inimă. Cel mai important este tensiunea arterială crescută, care deteriorează vasele în timp; vezi hipertensiunea arterială explicată și organele afectate de hipertensiune. Urmează fibrilația atrială, în care ritmul neregulat poate favoriza formarea unui cheag în inimă, care ajunge apoi la creier. Mai mult în articolul despre fibrilația atrială.
Alți factori sunt colesterolul crescut, diabetul, fumatul și ateroscleroza, descrisă în articolul despre plăcile din artere. Îngustările arterelor din gât pot fi evaluate prin ecografia Doppler carotidiană. Unele valvulopatii și boli ale inimii cresc și ele riscul.
Ce reduce riscul
Prevenția seamănă cu cea pentru inimă și este valabilă pentru majoritatea oamenilor:
- controlul tensiunii prin măsurători regulate și tratamentul stabilit de medic;
- renunțarea la fumat, care aduce beneficii pe termen lung;
- alimentație cu mai puțină sare și mai multe legume, fructe și cereale integrale;
- activitate fizică regulată, adaptată stării tale;
- controlul glicemiei și al colesterolului;
- evaluarea pulsului neregulat, dacă îl observi, și discuția cu medicul despre fibrilație.
Ce poți observa la o persoană apropiată
Uneori persoana afectată nu își dă seama că ceva nu e în regulă. Cere-i să zâmbească, să ridice ambele brațe și să repete o propoziție simplă. Dacă observi diferențe între cele două părți ale feței sau ale brațelor, ori vorbirea este încurcată, nu aștepta o confirmare și sună la 112. Mai bine o alarmă în plus decât una întârziată.
După un AVC
Recuperarea implică de obicei o echipă: medic, kinetoterapeut, logoped, uneori psiholog. Ritmul diferă mult de la persoană la persoană. Familia poate ajuta prin răbdare și prin respectarea programului stabilit de echipă, iar medicul va discuta și prevenția unui nou episod.
Mituri care întârzie ajutorul
Se aud uneori sfaturi precum „du-te la culcare, îți trece” sau „bea apă dulce”. Niciunul nu este potrivit. De asemenea, nu e nevoie să aștepți ca simptomele să se agraveze pentru a suna. Dacă semnele dispar singure, tot trebuie să afli de ce au apărut, deoarece un episod trecător poate anunța unul mai grav. Un consult rapid permite medicului să caute cauza, de pildă un ritm neregulat sau o îngustare a arterelor, și să stabilească un plan de prevenție adaptat ție.
Ce merită reținut despre accidentul vascular cerebral
- Este o urgență: la față căzută, braț slab sau vorbire tulburată sună la 112.
- Notează ora la care au început simptomele.
- Nu aștepta să treacă și nu conduce singur la spital.
- Tensiunea mare și fibrilația atrială sunt printre cei mai importanți factori de risc.
- Controlul factorilor de risc reduce șansele, fără a le elimina complet.
Întrebări frecvente
Pot avea AVC fără durere?
Da. De multe ori AVC-ul nu doare. Poate apărea doar slăbiciune, vorbire încurcată sau tulburări de vedere. Durerea de cap intensă apare mai ales în unele forme hemoragice.
Ce este accidentul ischemic tranzitoriu?
Este un episod în care simptomele de AVC apar și dispar după un timp scurt. Nu este inofensiv, fiindcă arată că riscul există. Necesită evaluare medicală promptă.
Pot să iau aspirină dacă bănuiesc un AVC?
Nu pe cont propriu. Tipul de AVC contează, iar un medicament nepotrivit poate agrava situația. Sună la 112 și urmează indicațiile dispeceratului.
Un tânăr poate face AVC?
Da, deși este mai rar. Pot contribui anumite boli, tulburări de ritm, tulburări de coagulare sau alți factori. Simptomele la fel de bruște trebuie tratate ca urgență, indiferent de vârstă.
Tensiunea mică mă protejează?
Nu în mod special. Tensiunea foarte mică are alte probleme, descrise în articolul despre hipotensiune. Pentru riscul de AVC, contează mai ales controlul tensiunii mari.
