Prolapsul de valvă mitrală: ce înseamnă și când dă simptome

Prolapsul de valvă mitrală apare atunci când unul sau ambele foițe ale valvei dintre atriul stâng și ventriculul stâng se bombează spre atriu în timpul contracției inimii. La mulți oameni nu produce niciun simptom și nu necesită tratament, dar la unii poate cauza o scurgere de sânge înapoi (regurgitare) sau palpitații, motiv pentru care merită urmărit de un medic.

Ce este valva mitrală și ce se întâmplă în prolaps?

Valva mitrală funcționează ca o ușă cu două foițe: se deschide ca sângele să treacă din atriul stâng în ventriculul stâng și se închide când ventriculul se contractă, ca sângele să meargă spre aorta și nu înapoi. În prolaps, foițele sunt mai groase sau mai lungi decât în mod obișnuit, iar la contracție se curbează spre atriu, ca o pânză de corabie umflată de vânt.

Uneori închiderea rămâne totuși etanșă. Alteori între foițe rămâne un mic spațiu prin care trece o cantitate de sânge în sens invers. Gradul acestei scurgeri este elementul care decide cât de important este prolapsul pentru sănătatea inimii.

Cât de des este inofensiv?

În majoritatea cazurilor prolapsul mitral are o evoluție bună și nu schimbă durata sau calitatea vieții. Este adesea descoperit întâmplător, la o ecografie cardiacă făcută pentru alt motiv sau la o consultație în care medicul aude un clic sau un suflu cardiac. Mulți oameni trăiesc ani la rând fără să știe că au această particularitate.

Faptul că este frecvent nu înseamnă că poate fi ignorat. Medicul urmărește dacă valva se închide bine, dacă ventriculul stâng și atriul stâng își păstrează dimensiunile și dacă apar tulburări de ritm. Dacă toate aceste elemente sunt în ordine, controalele sunt de obicei spațiate.

Ce simptome poate da prolapsul de valvă mitrală?

Simptomele, când apar, sunt de obicei discrete și nespecifice. Cele mai des descrise sunt:

• palpitații, adică senzația că inima bate mai repede, mai tare sau neregulat;
• durere sau disconfort în piept, de obicei înțepător și fără legătură clară cu efortul;
• oboseală sau respirație grea la efort mai mare decât de obicei;
• amețeli sau senzație de cap ușor, uneori la ridicarea bruscă;
• anxietate sau neliniște, care pot însoți palpitațiile.

Multe dintre aceste semne au și alte cauze, de la stres și anemie până la afecțiuni ale tiroidei, așa că prolapsul nu trebuie presupus automat. Dacă ai palpitații frecvente, poți citi mai multe despre aritmiile cardiace și momentul în care contează bătăile neregulate.

Când este nevoie de evaluare mai atentă?

Evaluarea devine mai importantă atunci când simptomele se schimbă sau când valva nu se mai închide corect. Merită discutate cu medicul situațiile următoare:

1. lipsă de aer care apare la eforturi pe care le făceai înainte fără probleme;
2. leșin sau aproape-leșin, mai ales dacă apare în timpul efortului sau fără avertisment; despre acest subiect găsești detalii în articolul despre sincopă și cauzele ei cardiace;
3. palpitații prelungite sau care se repetă des;
4. umflarea gleznelor sau oboseală persistentă, semne care pot indica faptul că inima lucrează în plus.

Când scurgerea prin valvă devine importantă, în timp ventriculul stâng poate să se dilate și să obosească. Aceasta este una dintre căile prin care o valvă defectă poate duce la insuficiență cardiacă, motiv pentru care urmărirea periodică este utilă la persoanele cu regurgitare semnificativă.

Cum se pune diagnosticul și ce urmează?

Diagnosticul se bazează pe examenul clinic și pe ecografia cardiacă. La ascultare, medicul poate percepe un clic mezosistolic sau un suflu; ecocardiografia arată forma foițelor, gradul de bombare și cantitatea de sânge care se întoarce în atriu. Un electrocardiogram sau un monitor Holter pot fi recomandate dacă există palpitații, pentru a vedea ce ritm are inima în timpul zilei.

Planul depinde de rezultat. Cei fără regurgitare importantă și fără simptome sunt de obicei reevaluați la intervale stabilite de medic. Dacă există palpitații deranjante, medicul poate discuta măsuri simple, cum ar fi reducerea cafeinei, și, la nevoie, medicație care controlează ritmul. În cazurile cu scurgere mare, simptome sau modificări ale dimensiunilor inimii, se poate lua în calcul repararea sau înlocuirea valvei, decizie care se ia împreună cu cardiologul și, de regulă, cu un chirurg cardiac.

Cum trăiești cu un prolaps mitral?

Majoritatea persoanelor își pot continua activitățile obișnuite, inclusiv mișcarea regulată, cu acordul medicului. Un stil de viață echilibrat, somn suficient, hidratare și limitarea excitantelor ajută la reducerea palpitațiilor. Merită să anunți medicul dacă schimbi tipul sau intensitatea sportului, mai ales dacă ai avut episoade de leșin sau palpitații intense.

Informațiile din acest articol sunt generale și nu înlocuiesc consultul. Pentru situația ta concretă, evaluarea o face medicul cardiolog, pe baza examenului și a ecografiei. Alte afecțiuni care pot da simptome asemănătoare găsești în categoria despre afecțiunile inimii.

Pe scurt

• Prolapsul mitral înseamnă bombarea foițelor valvei spre atriu la fiecare bătaie și este, de cele mai multe ori, o variantă benignă.
• Semnele posibile sunt palpitațiile, disconfortul toracic și oboseala, dar ele au și multe alte cauze.
• Gradul scurgerii de sânge prin valvă este elementul care decide cât de atent trebuie urmărit prolapsul.
• Ecografia cardiacă este investigația principală, iar controalele se stabilesc de medic.
• Lipsa de aer nouă, leșinul sau umflarea gleznelor cer evaluare fără întârziere.