Cuprins 6 secțiuni
Tahicardia supraventriculară este un ritm rapid al inimii care își are originea deasupra ventriculilor, adică în atrii sau în nodul atrioventricular. Frecvența urcă brusc, de obicei la 150 sau 220 de bătăi pe minut, și rămâne ridicată, spre deosebire de tahicardia sinusală, în care pulsul accelerează treptat la efort sau emoție și scade treptat după aceea. Pacienții o descriu ca pe un comutator: într-o clipă inima bate normal, în următoarea o ia la goană.
Pentru cele mai multe persoane, aceste episoade sunt neplăcute, dar nu periculoase. Totuși, nu orice puls rapid este tahicardie supraventriculară, iar diagnosticul se confirmă doar prin EKG. Mai jos găsești explicat cum funcționează acest tip de aritmie, cum o recunoști, ce o declanșează, cum se verifică și când ai nevoie de ajutor imediat. Informațiile sunt generale și nu înlocuiesc evaluarea cardiologului.
Ce este tahicardia supraventriculară
Tahicardia supraventriculară, abreviată TSV, este un grup de tulburări de ritm în care un circuit electric anormal face inima să bată rapid și regulat. Termenul „supraventricular” arată că problema se află deasupra ventriculilor, în camerele de sus sau în zona de legătură dintre ele și cele de jos.
Cea mai frecventă formă implică un circuit mic de reintrare în apropierea nodului atrioventricular. Impulsul electric se învârte în cerc, ca un câine care își urmărește coada, și trimite semnale rapide către ventriculi. Alte forme folosesc o cale suplimentară de conducere, existentă din naștere, care leagă atriile de ventriculi, iar o parte provine din focare mici din atrii.
Spre deosebire de fibrilația atrială, ritmul din TSV este în general regulat, ca un metronom rapid, în timp ce fibrilația dă un puls neregulat. Pentru o privire de ansamblu asupra bătăilor neregulate sau rapide, poți citi articolul despre tipurile de aritmii.
Cum se simte un episod
Episodul începe și se termină de obicei brusc, ceea ce este un indiciu prețios pentru medic. Poate dura de la câteva secunde la câteva ore și poate apărea o dată pe an sau de mai multe ori pe lună.
Simptomele descrise cel mai des sunt:
- palpitații puternice, cu senzația că inima „bate în gât”;
- senzație de apăsare sau disconfort în piept;
- lipsă de aer ușoară;
- amețeală sau senzație de slăbiciune;
- transpirație și anxietate;
- nevoia de a urina mult după episod, un fenomen descris de unii pacienți.
La persoanele cu alte boli de inimă, un ritm foarte rapid poate produce simptome mai serioase. Dacă apar durere intensă în piept, lipsă de aer severă, leșin sau confuzie, nu mai este o situație pe care o gestionezi acasă; suni la 112.
Atenție: nu încerca manevre sau remedii pe cont propriu dacă ai dureri în piept, ești pe punctul de a leșina sau ai o boală de inimă cunoscută. Cere ajutor medical imediat.
Ce poate declanșa episoadele
La unele persoane nu există un declanșator evident, la altele anumiți factori par să anunțe episodul. Obiceiurile se pot nota într-un jurnal, pentru că un tipar vizibil ajută mult medicul.
| Factor posibil | Observație |
|---|---|
| Cofeina și energizantele | stimulează inima la persoanele sensibile |
| Alcoolul | sunt oameni la care episoadele apar după consum |
| Lipsa somnului și oboseala | cresc iritabilitatea sistemului electric |
| Stresul și emoțiile | adrenalina poate declanșa ritmul rapid |
| Efortul intens | unele episoade apar în timpul sau după efort |
| Fumatul și unele substanțe | nicotina crește excitabilitatea inimii |
| Boli asociate | tiroida hiperactivă sau anemia pot favoriza tulburările de ritm |
Legătura dintre stimulente și ritm este discutată în articolele despre cafea și inimă și alcool și inimă. Evitarea declanșatorilor identificați poate reduce frecvența episoadelor, dar nu garantează dispariția lor.
Cum se confirmă diagnosticul
Pentru că episodul vine și pleacă, cea mai mare provocare este să prinzi ritmul pe traseu. Dacă inima bate normal când ajungi la medic, EKG-ul de repaus poate fi complet normal. Medicul caută atunci în altă parte.
Metodele cele mai folosite sunt:
- EKG-ul în timpul episodului, standardul de aur, făcut la urgență sau la camera de gardă dacă ajungi la timp; cum decurge este explicat în articolul despre electrocardiogramă;
- monitorizarea Holter, pe 24 de ore sau mai mult, pentru episoadele frecvente; vezi articolul despre Holter EKG;
- dispozitive de monitorizare de durată mai lungă, care se activează la simptome, pentru episoade rare;
- ecografia inimii, pentru a exclude o boală structurală;
- analize de sânge, mai ales pentru tiroidă și electroliți;
- studiul electrofiziologic, o investigație cu cateter, rezervată unor cazuri, în care se cartografiază circuitul electric.
Dacă ai un ceas inteligent care înregistrează EKG, poți să arăți medicului traseele, deși ele nu înlocuiesc un EKG clinic. Notează ora, durata, felul debutului și ce făceai înainte de episod.
Ce urmează după diagnostic
După confirmare, planul depinde de frecvența și intensitatea episoadelor și de prezența altor boli de inimă. Unele persoane au nevoie doar de explicații, de evitarea declanșatorilor și de un plan de urmărire. Altele primesc tratamente medicamentoase sau sunt trimise pentru o procedură prin cateter, care vizează circuitul anormal. Alegerea aparține cardiologului, iar medicamentele nu se aleg și nu se dozează singur.
Medicul poate explica anumite manevre care activează nervul vag și pot opri unele episoade. Acestea se învață sub îndrumarea lui, pentru că nu sunt potrivite pentru toți și nu se aplică în caz de durere în piept sau stare de rău.
Pentru confundările frecvente, merită citit și articolul despre palpitații, iar contextul larg al bolilor cardiace îl oferă ghidul afecțiunilor inimii.
Întrebări frecvente
Tahicardia supraventriculară este periculoasă?
De obicei nu pune viața în pericol la persoanele fără altă boală de inimă, dar poate fi foarte neplăcută. Evaluarea medicală rămâne necesară pentru confirmarea diagnosticului.
Cum o deosebesc de un puls rapid de la emoții?
Tahicardia de emoție sau efort urcă și coboară treptat. În TSV, pulsul pornește și se oprește brusc și rămâne foarte ridicat. Doar EKG-ul confirmă tipul de ritm.
Se poate vindeca definitiv?
Unele forme pot fi tratate printr-o procedură cu cateter, care poate elimina circuitul anormal. Cardiologul explică dacă este potrivită în cazul tău.
Pot face sport dacă am TSV?
Depinde de frecvența episoadelor și de rezultatele evaluării. Discută cu cardiologul înainte să reiei sau să intensifici efortul.
Când merg direct la urgență?
Când ritmul rapid vine cu durere în piept, leșin, lipsă de aer severă sau confuzie. În aceste cazuri, suni la 112.
