Holterul EKG de 24 de ore: cum decurge monitorizarea

Holterul EKG este o electrocardiogramă de lungă durată: un aparat mic, cât un telefon sau chiar mai mic, conectat la câțiva electrozi lipiți pe piept, care înregistrează continuu activitatea electrică a inimii timp de 24 de ore sau mai mult. Spre deosebire de EKG-ul obișnuit, care surprinde câteva secunde în repaus, Holterul urmărește inima în viața reală: la serviciu, pe scări, la masă, în somn, în momentele de stres. Numele vine de la Norman Holter, fizicianul american care a creat metoda.

Investigația este nedureroasă și fără radiații, iar singurul efort pe care ți-l cere este să porți aparatul și să notezi ce simți. Mai jos afli de ce o recomandă medicul, cum decurge montarea, ce ai voie și ce nu ai voie să faci, cum ții jurnalul și ce înseamnă rezultatele. Informațiile au caracter general, educativ, și nu înlocuiesc interpretarea medicului cardiolog, care pune înregistrarea în legătură cu simptomele tale.

De ce recomandă medicul un Holter EKG

Holterul EKG se recomandă atunci când medicul are nevoie să vadă ritmul inimii pe o perioadă lungă, pentru că problema căutată nu apare tot timpul. O aritmie care vine de câteva ori pe zi are puține șanse să fie prinsă de un EKG de 10 secunde, dar mari șanse să fie înregistrată în 24–48 de ore.

Situațiile cele mai frecvente

• palpitații: senzația de bătăi rapide, neregulate, „opriri” sau „zvâcnituri” în piept;
• amețeli sau episoade de vedere încețoșată, fără cauză clară;
• leșin sau senzație de leșin, mai ales când nu are o explicație evidentă;
• căutarea fibrilației atriale, de exemplu după un accident vascular cerebral fără cauză aflată;
• evaluarea frecvenței cardiace la persoanele cu fibrilație atrială cunoscută, ca să vadă medicul dacă pulsul e bine controlat;
• urmărirea efectului unor tratamente asupra ritmului;
• verificarea funcționării unui stimulator cardiac (pacemaker);
• evaluarea extrasistolelor descoperite pe un EKG obișnuit, pentru a afla cât de multe sunt.

Dacă te întrebi când palpitațiile sunt inofensive și când cer evaluare, citește Palpitațiile: când sunt inofensive și când mergi la medic. Locul Holterului printre celelalte teste este explicat în ghidul investigațiilor cardiologice.

Cum se montează aparatul

Montarea durează aproximativ 10–15 minute și se face în cabinet. Nu ai nevoie de post și îți continui medicamentele obișnuite, dacă medicul nu îți spune altfel.

1. Pielea din zonele unde se lipesc electrozii este curățată și, la nevoie, rasă pe porțiuni mici.
2. Se lipesc electrozii adezivi pe piept, de obicei între 3 și 7, în funcție de aparat.
3. Firele se conectează la aparat, care se prinde de curea, se poartă într-o husă pe după gât sau, la modelele noi, se lipește direct pe piele, ca un plasture.
4. Se verifică semnalul și se pornește înregistrarea.
5. Primești jurnalul de simptome și instrucțiunile, inclusiv ora la care revii pentru demontare.

Ce să porți în ziua montării

• o bluză largă, cu nasturi sau ușor de îmbrăcat peste fire;
• fără creme, uleiuri sau loțiuni pe piept;
• dacă e posibil, fă un duș înainte de montare, pentru că pe durata înregistrării nu vei putea face.

Sfat: Dacă palpitațiile tale apar în anumite situații, de exemplu la urcatul scărilor, după masă sau seara în pat, nu le evita în ziua cu Holter. Medicul are nevoie să vadă exact momentul în care ele apar.

Ce faci cât porți Holterul

Cât timp porți Holterul, îți păstrezi programul obișnuit, pentru că scopul este tocmai să se vadă inima în viața de zi cu zi. Nu e o zi de odihnă și nici una de efort neobișnuit.

Ce ai voie și ce nu

Instrucțiunile exacte depind de modelul aparatului; respectă-le pe cele primite la cabinet.

Dacă se dezlipește un electrod

Apasă ușor electrodul la loc, fără să-l muți. Dacă s-a desprins complet și nu se mai lipește, anunță cabinetul. Notează în jurnal ora la care s-a întâmplat, pentru că porțiunea respectivă poate apărea ca „zgomot” pe înregistrare.

Cum ții jurnalul de simptome

Jurnalul de simptome este partea pe care o completezi tu și care face înregistrarea cu adevărat utilă. Fără el, medicul vede ce a făcut inima, dar nu știe ce ai simțit în acele momente.

Ce notezi

1. Ora exactă, după ceasul aparatului, dacă afișează unul, sau după telefon.
2. Simptomul: palpitații, amețeală, durere în piept, lipsă de aer, slăbiciune.
3. Activitatea: stăteai, urcai scările, mâncai, erai supărat, dormeai.
4. Durata aproximativă a episodului.
5. Momentele obișnuite ale zilei: ora de culcare și de trezire, mesele, cafeaua, medicamentele, efortul fizic.

Multe aparate au și un buton de eveniment: îl apeși când simți ceva, iar aparatul marchează momentul pe înregistrare. Apasă-l și notează episodul în jurnal; cele două se completează.

Important: La fel de valoros ca un episod surprins este și unul în care ai simțit palpitații, dar inima a avut un ritm normal. Asta îl poate liniști pe medic și poate orienta spre alte cauze ale senzației, cum ar fi anxietatea sau tiroida.

Dacă bei cafea, notează și ora la care o bei; relația dintre cofeină și ritm este discutată în Cafeaua și inima: ce știm despre cofeină și ritmul cardiac.

Ce arată raportul Holter

Raportul Holter rezumă zeci de mii de bătăi ale inimii în câteva pagini de cifre și fragmente de traseu. Un program analizează automat înregistrarea, iar medicul verifică episodurile semnalate și le corelează cu jurnalul tău.

Câteva repere pentru a nu te alarma

• Extrasistolele rare apar la majoritatea oamenilor sănătoși pe o înregistrare de 24 de ore. Medicul se uită la cât de multe sunt, la formă și la contextul inimii.
• Pulsul scăzut în somn, uneori sub 50 de bătăi pe minut, este frecvent și normal, mai ales la persoanele active.
• Scurtele accelerări la efort sau la emoții sunt reacții firești.

Ce tipuri de aritmii există și când contează găsești în Aritmiile cardiace: când bătăile neregulate contează. Dacă pe Holter apar episoade de fibrilație atrială, citește și Fibrilația atrială: ce este, ce simptome dă și ce riscuri are.

Variantele monitorizării ritmului

Dacă simptomele sunt rare, 24 de ore pot fi prea puține, iar medicul poate alege o monitorizare mai lungă. Alegerea depinde de cât de des apar episoadele și de cât de serioase sunt.

Monitorul implantabil este un dispozitiv cât o baterie mică, inserat sub piele, pe piept, printr-o mică incizie, cu anestezie locală. Este folosit în situații selectate, la recomandarea cardiologului.

Nu confunda Holterul EKG cu Holterul de tensiune: primul urmărește ritmul inimii, al doilea tensiunea arterială. Uneori se poartă amândouă, dar sunt aparate și investigații diferite. Și nici cu electrocardiograma de repaus, care durează doar câteva minute.

Când nu aștepți rezultatul Holterului

Holterul este o investigație programată, dar unele simptome din timpul purtării lui, sau din perioada de așteptare a rezultatului, cer ajutor imediat. Aparatul înregistrează, dar nu cheamă pe nimeni și nu este urmărit în timp real.

Sună la 112 dacă ai:

• leșin sau pierderea cunoștinței;
• palpitații foarte rapide care nu se opresc și sunt însoțite de amețeală, lipsă de aer sau durere în piept;
• durere ori apăsare în piept care durează peste câteva minute;
• lipsă de aer bruscă;
• semne de accident vascular: gura strâmbă, un braț slăbit, vorbire neclară.

Spune echipajului că porți un Holter; aparatul poate rămâne pus, iar înregistrarea lui poate fi utilă medicilor ulterior.

Ideile principale despre Holterul EKG

Holterul EKG transformă o fotografie de câteva secunde într-un film de o zi sau mai mult, astfel încât medicul să poată vedea aritmiile care vin și pleacă. Îl porți în timpul vieții obișnuite, fără să-l uzi, și ții un jurnal precis al simptomelor și al activităților. Rezultatul se citește în context: multe abateri minore sunt frecvente și la oamenii sănătoși, iar importanța lor o stabilește cardiologul.

Esențialul:

• aparatul se poartă de obicei 24–48 de ore, fără duș și fără baie;
• jurnalul și butonul de eveniment leagă simptomele de ritmul înregistrat;
• extrasistolele rare și pulsul mic în somn sunt frecvente;
• pentru episoade rare există monitoare de mai multe zile sau implantabile;
• leșinul, durerea în piept sau palpitațiile cu stare de rău înseamnă apel la 112.