RMN cardiac: ce arată și cum decurge examinarea

RMN cardiac înseamnă rezonanță magnetică nucleară a inimii: o investigație care construiește imagini foarte clare ale organului, în mișcare, folosind un câmp magnetic puternic și unde radio. Nu implică radiații ionizante, spre deosebire de radiografie sau de tomografia computerizată. Aparatul arată cum este alcătuit mușchiul inimii, cât de bine se contractă fiecare zonă, cum curge sângele prin camere și dacă există țesut cicatriceal sau inflamat.

Este o investigație de a doua linie: de obicei vine după un EKG, o ecografie cardiacă sau alte teste, atunci când medicul are nevoie de detalii pe care acestea nu le pot oferi. Mai jos afli ce vede exact medicul, cum decurge examinarea, cine nu poate intra în aparat și ce întrebări merită puse. Informațiile sunt generale și nu înlocuiesc recomandarea cardiologului sau a radiologului.

Ce arată RMN-ul cardiac și ce nu arată alte teste

RMN-ul cardiac arată în detaliu structura și funcția inimii, iar punctul lui forte este caracterizarea țesutului: medicul poate deosebi mușchiul sănătos de cel cicatrizat, edemațiat sau infiltrat. Ecocardiografia, care rămâne primul test, arată bine mărimea camerelor și mișcarea pereților, dar nu poate spune la fel de precis din ce este făcut țesutul.

Medicul poate urmări, printre altele:

• volumele și funcția ventriculelor, inclusiv fracția de ejecție, măsurată cu o precizie bună și reproductibilă;
• cicatricile din mușchiul cardiac, de exemplu după un infarct, prin tehnica numită realce tardiv cu gadoliniu;
• inflamația (miocardita) și boli ale mușchiului inimii, numite cardiomiopatii;
• boli ale pericardului, învelișul inimii;
• malformațiile congenitale și relația dintre marile vase;
• depunerile anormale în miocard, în anumite boli rare.

Rezultatul nu înlocuiește celelalte teste. Un RMN se interpretează împreună cu simptomele tale, cu EKG-ul și cu ecografia, iar uneori ajută la alegerea următorului pas, de exemplu dacă mai e nevoie de coronarografie. Despre locul fiecărui test în traseul pacientului poți citi în ghidul investigațiilor cardiologice.

Cum se pregătește pacientul pentru RMN cardiac

Pregătirea este simplă, dar are un pas important: completarea unui chestionar de siguranță. Înainte de examinare ți se cere să spui tot ce ai în corp sau pe tine, pentru că aparatul este, de fapt, un magnet foarte puternic.

Ce spui obligatoriu înainte de examinare

• dacă ai stimulator cardiac, defibrilator implantat sau fire de stimulare rămase în inimă;
• dacă ai proteze metalice, clipuri chirurgicale, valve artificiale, stenturi, șuruburi sau plăci;
• dacă ai implant cohlear sau pompe implantate (de insulină, de medicament);
• dacă ai așchii metalice în ochi sau în corp, de exemplu din meserie;
• dacă ești gravidă sau crezi că ai putea fi;
• dacă ai probleme ale rinichilor, pentru că substanța de contrast se elimină pe cale renală;
• dacă ai alergii cunoscute sau dacă ți-e frică de spațiile închise.

Multe valve și stenturi moderne sunt compatibile cu rezonanța, iar unele stimulatoare mai noi sunt marcate „condiționat compatibile cu RMN". Decizia o ia echipa medicală, pe baza actelor implantului, nu tu din ce ai auzit. Ia cu tine cardul de implant sau documentele operației.

Atenție: nu intri niciodată în camera aparatului cu obiecte metalice, carduri bancare, ceas sau telefon. Magnetul este activ permanent, chiar dacă nu se face nicio înregistrare.

Cum decurge examinarea pas cu pas

Examinarea decurge într-o cameră specială, cu un tub larg deschis la capete, în care intri întins pe o masă mobilă. Durează de obicei între 30 și 60 de minute, iar rar mai mult, dacă se fac mai multe secvențe sau un test cu medicament.

1. Te schimbi într-un halat și îți lași obiectele metalice într-un dulap.
2. Ți se lipesc pe piept câțiva electrozi, ca să fie sincronizate imaginile cu bătăile inimii.
3. Ți se așază pe piept o bobină, un fel de pernă cu receptori.
4. Primești căști sau dopuri pentru zgomot și o pară de alarmă, cu care poți chema echipa oricând.
5. Intri în aparat și rămâi nemișcat, în timp ce secvențele rulează.
6. La anumite secvențe ți se cere să îți ții respirația 10–15 secunde, la comanda din căști.
7. Dacă e nevoie, ți se administrează pe venă contrastul și se mai fac câteva secvențe.

Aparatul face zgomote puternice, ritmice, ca niște bătăi sau pocnete. Nu doare, dar poate fi obositor să stai nemișcat. Dacă ai tendința de neliniște, spune înainte; echipa te poate ajuta cu explicații, cu o pauză sau, în cazuri bine alese, cu o sedare ușoară decisă de medic.

Ce este substanța de contrast și când se folosește

Substanța de contrast pentru RMN cardiac se numește gadoliniu și se administrează pe venă, printr-un cateter mic. Nu se folosește la toți pacienții; medicul o cere atunci când caută cicatrici, inflamații sau depuneri în mușchiul cardiac. Contrastul nu conține iod, deci este diferit de cel folosit la tomografie sau la coronarografie.

Reacțiile alergice sunt rare, iar cele grave sunt și mai rare. Persoanele cu insuficiență renală severă sunt evaluate separat înainte, pentru că la ele se folosesc doar anumite tipuri de produs sau nu se folosește deloc. După examinare nu ai nevoie de nicio îngrijire specială; ți se poate recomanda să bei apă, iar medicul îți spune dacă ai restricții în caz de alăptare.

RMN cardiac comparat cu alte investigații

Alegerea între teste depinde de întrebarea pe care o are medicul. Tabelul de mai jos arată diferențele generale.

Așa cum vezi, RMN-ul este cel mai potrivit pentru caracterizarea țesutului, dar este mai scump, mai puțin disponibil și mai sensibil la mișcare. Pentru a vedea cum se măsoară funcția pompei, vezi și Fracția de ejecție: ce înseamnă și cum se măsoară, iar pentru mișcarea valvelor rămâne la îndemână ecocardiografia.

După examinare: cum afli rezultatul

Imaginile sunt analizate de un medic radiolog sau cardiolog cu pregătire în imagistică cardiacă, de obicei în câteva zile. Raportul este un document tehnic, cu volume, procente și descrieri ale zonelor de țesut, pe care îl discuți cu cardiologul care te-a trimis.

Întrebări utile pentru consult:

• Ce a căutat concret examinarea și ce a găsit?
• Există zone cu cicatrici sau inflamație și cât de întinse sunt?
• Cum se compară funcția inimii cu ecografia făcută anterior?
• Mai este nevoie de alte investigații sau de un control la o dată anume?

Dacă faci un RMN după un episod de durere în piept, vezi cum se leagă simptomele de diagnostic în semnele de alarmă ale infarctului. Nu amâna un consult de urgență în așteptarea unei rezonanțe: durerea în piept intensă, lipsa de aer sau leșinul înseamnă apel la 112.