Cuprins 6 secțiuni
Durerea în piept este unul dintre cele mai frecvente motive de prezentare la medic și, în același timp, unul dintre cele mai greu de interpretat fără investigații. Poate veni de la inimă, dar la fel de bine de la plămâni, de la mușchii și coastele peretelui toracic, de la esofag sau chiar de la stres. De aceea, singura regulă sigură pentru un episod nou, intens sau care nu trece este să ceri ajutor medical, nu să speculezi.
Totuși, cunoașterea tiparelor te ajută să descrii corect ce simți și să știi ce întrebări apar la consult. Mai jos găsești explicate caracteristicile durerii de origine cardiacă, cauzele frecvente care nu țin de inimă, semnele de alarmă și investigațiile obișnuite. Textul are caracter general și nu înlocuiește evaluarea medicală; el nu poate stabili cauza durerii tale.
Cum arată durerea de origine cardiacă
Durerea cardiacă clasică este descrisă ca o apăsare, strângere sau greutate în mijlocul pieptului, în spatele sternului, nu ca o înțepătură exactă pe care o poți indica cu un deget. Pacienții folosesc expresii precum „o piatră pe piept” sau „un cerc strâns în jurul pieptului”.
Pot exista și alte caracteristici:
- iradierea în brațul stâng, în ambele brațe, în gât, maxilar, umeri sau spate;
- apariția la efort, la frig sau după o emoție puternică, cu ameliorare la repaus;
- însoțirea de lipsă de aer, transpirații reci, greață sau amețeală;
- durata de la câteva minute (în angină) până la durate mai lungi (în infarct).
Dacă durerea apare la efort și dispare în repaus, medicii se gândesc la angina pectorală, discutată în articolul despre angină și cardiopatie ischemică. Dacă apare în repaus, este intensă și durează mai mult, suspiciunea de infarct este serioasă, iar informațiile se găsesc în articolul despre semnele infarctului.
Trebuie spus că tiparul nu este același la toți. La femei, la vârstnici și la persoanele cu diabet, infarctul poate avea manifestări mai puțin clasice, de exemplu oboseală neobișnuită, lipsă de aer, greață sau durere în spate ori în abdomenul superior.
Cauze care nu țin de inimă
Multe dureri toracice nu vin de la inimă, iar cunoașterea lor reduce o parte din frică. Totuși, doar medicul poate trage această linie, după investigații.
| Zona | Exemplu | Cum se descrie, de obicei |
|---|---|---|
| Perete toracic | contractură musculară, inflamația cartilajelor dintre coaste | durere ascuțită, localizată, accentuată la apăsare sau la mișcare |
| Esofag și stomac | reflux gastroesofagian, spasm esofagian | arsură retrosternală, după mese sau în poziție culcată |
| Plămâni | pleurezie, pneumonie, pneumotorax | durere care se accentuează la respirație sau la tuse |
| Pericard | inflamația membranei din jurul inimii | durere ascuțită, ameliorată aplecat înainte |
| Anxietate | atacul de panică | senzație de apăsare, palpitații, furnicături, frică |
| Alte cauze | zona zoster, boli ale coloanei | durere pe traiect nervos, uneori cu erupție |
Refluxul poate imita foarte bine angina, iar atacul de panică seamănă cu un infarct. Din acest motiv, medicii nu se bazează pe descriere singură, ci pe EKG, analize și, la nevoie, imagistică. Un reflux sau un atac de panică se pot diagnostica corect doar după ce au fost excluse cauzele cardiace, mai ales dacă ai factori de risc.
Atenție: nu te așezi să îți dai singur diagnosticul de „reflux” sau „stres” dacă durerea este nouă, intensă sau vine cu lipsă de aer, transpirații ori amețeală. Suni la 112.
Semnele care cer apel imediat la 112
Anumite combinații de simptome sunt considerate urgențe până la proba contrarie. Dacă le recunoști, nu aștepți, nu conduci singur și nu amâni pentru dimineață. Cere ajutor medical imediat atunci când:
- durerea toracică este intensă, ca o strângere, și durează mai mult de câteva minute sau revine repetat;
- durerea iradiază în braț, gât, maxilar sau spate;
- apar lipsă de aer severă, transpirație rece, greață, vărsături sau paloare;
- ai leșin sau senzația că vei leșina;
- durerea este foarte bruscă, ca o rupere, în piept sau în spate, ceea ce poate indica o problemă a aortei;
- durerea apare împreună cu umflarea unui picior sau cu tuse cu sânge, mai ales după imobilizare, situație care poate sugera o embolie pulmonară.
Operatorul de la 112 îți poate spune ce să faci până la sosirea echipajului. Nu lua medicamente pe cont propriu pe baza unor sfaturi de pe internet și urmează instrucțiunile primite. Dacă ți s-a prescris deja un tratament pentru angină, folosește-l doar așa cum ți-a explicat medicul.
Ce investigații se fac
La urgență, prima investigație este EKG-ul, făcut cât mai repede, pentru că poate arăta modificări caracteristice unui infarct. Lângă el, se recoltează analize de sânge care includ markeri de suferință a mușchiului inimii, descriși în articolul despre analizele pentru inimă. Dacă primul rezultat este nesigur, testele se repetă după un interval, pentru că valorile pot crește tardiv.
Dacă tabloul nu e de urgență, dar durerea apare la efort, cardiologul poate cere un test de efort, o ecografie a inimii sau o altă imagistică a arterelor coronare. Ecografia cardiacă este explicată în ghidul ecocardiografiei. În cazuri selectate, se ajunge la coronarografie, procedură pe care o poți înțelege din articolul dedicat.
Dacă toate investigațiile cardiace sunt normale, medicul se orientează spre alte cauze: digestive, musculare, pulmonare sau legate de anxietate. Este un rezultat bun, nu o dovadă că durerea a fost imaginară; ea poate avea o cauză reală, doar că nu este cardiacă.
Cum te pregătești pentru consult
Un consult pentru durere toracică merge mai bine dacă poți descrie episodul clar. Notează unde simți durerea, cum arată, cât durează, ce o declanșează și ce o ameliorează. Aduci lista medicamentelor și a bolilor cunoscute și spui dacă ai rude cu boli de inimă la vârstă tânără, un detaliu discutat în articolul despre istoricul familial. Pentru imaginea de ansamblu, folosește ghidul afecțiunilor inimii.
Pe aceeași temă, citește și Miocardita și pericardita: ce sunt și cum se deosebesc.
Întrebări frecvente
Cum deosebesc durerea de inimă de cea musculară?
Durerea musculară este de obicei localizată, se accentuează la apăsare sau la mișcare. Cea cardiacă este mai des o apăsare difuză, legată de efort. Doar medicul poate face diferența sigur.
Poate fi infarct fără durere puternică?
Da. Mai ales la femei, vârstnici și persoane cu diabet, infarctul poate da oboseală, lipsă de aer sau greață, fără durere intensă.
Este refluxul o cauză frecventă de durere în piept?
Da, este una dintre cele mai frecvente cauze necardiace. Totuși, înainte de a pune acest diagnostic, medicul exclude cauzele cardiace, mai ales dacă ai factori de risc.
Ce fac dacă durerea trece singură?
O durere toracică nouă, chiar dacă a trecut, merită discutată cu medicul în aceeași zi sau în următoarele zile, în funcție de intensitate. Dacă revine sau se agravează, suni la 112.
Stresul poate da durere în piept?
Da, anxietatea și atacurile de panică pot produce senzații de apăsare. Diagnosticul de stres se pune după ce s-au exclus cauzele cardiace.
