Sincopa (leșinul): când poate avea o cauză cardiacă

Sincopa, numită popular leșin, este pierderea bruscă și de scurtă durată a cunoștinței, urmată de revenire spontană completă. Se produce atunci când creierul primește pentru câteva secunde prea puțin sânge, iar persoana cade, de obicei fără să mai poată controla mișcările. Cele mai multe episoade au cauze fără gravitate, dar unele pornesc de la inimă și pot fi primul semn al unei boli care trebuie tratată.

Diferența dintre un leșin banal și unul cu risc nu se vede din exterior, ci din context: când s-a întâmplat, ce l-a precedat, cât a durat și ce alte semne au apărut. În articol vezi cauzele frecvente, semnele de alarmă, ce faci când cineva leșină și cum se evaluează o sincopă la cardiolog. Informațiile au caracter general și nu înlocuiesc consultul de specialitate.

Ce este sincopa și cum diferă de alte stări

Sincopa este o pierdere a cunoștinței cauzată de scăderea temporară a circulației cerebrale, cu revenire rapidă și spontană. Nu orice cădere sau amețeală este sincopă, iar diferența contează pentru evaluare.

Sincopă, presincopă și alte situații

• Presincopa: senzația că vei leșina, cu vedere întunecată, urechi care vâjâie și slăbiciune, dar fără pierderea cunoștinței.
• Convulsiile: pierderea cunoștinței cu mișcări repetate, urmată adesea de confuzie lungă la revenire.
• Hipoglicemia: scăderea zahărului din sânge poate da stări asemănătoare, dar revenirea este mai lentă.
• Amețeala cu vertij: senzație de rotire, de regulă fără pierderea cunoștinței.

De ce contează cât durează

Sincopa adevărată durează de regulă secunde până la un minut, iar persoana își revine rapid și știe unde se află. Dacă pierderea cunoștinței este prelungită sau revenirea este lentă și confuză, medicul va urmări alte cauze, nu doar circulația.

Cauzele frecvente, în general benigne

Cele mai multe sincope au cauze legate de reglarea tensiunii și a circulației, nu de o boală a inimii. Ele sunt neplăcute și speriante, dar adesea se rezolvă cu măsuri simple.

Sincopa vasovagală

Este cea mai frecventă formă: un reflex al sistemului nervos încetinește inima și lărgește vasele, iar tensiunea scade. De obicei apar semne de avertizare, ca transpirații, greață și paloare, care îți dau câteva secunde să te așezi. Dacă te așezi sau te întinzi la timp, de multe ori poți preveni leșinul.

Legătura cu tensiunea mică

Tensiunea scăzută poate fi normală pentru unele persoane, dar ridicarea bruscă poate provoca amețeală și, uneori, leșin. Detaliile le găsești în articolul despre tensiunea mică. Medicamentele pentru tensiune pot, la rândul lor, contribui, de aceea orice episod se discută cu medicul, fără a opri tratamentul din inițiativă proprie.

Când leșinul poate veni de la inimă

Sincopa de cauză cardiacă apare când inima nu pompează suficient sânge spre creier, de obicei din cauza unei aritmii sau a unei obstrucții. Este mai rară decât cea reflexă, dar mai importantă ca risc, pentru că poate repeta și poate fi periculoasă.

Aritmiile

Ritmul prea lent sau prea rapid reduce debitul inimii. Unele aritmii dau palpitații înainte de leșin, altele nu dau niciun avertisment. Despre tipuri și mecanisme vezi aritmiile cardiace și fibrilația atrială.

Bolile structurale

Unele afecțiuni pot bloca circulația în efort, de exemplu valvele îngustate sau anumite boli ale mușchiului cardiac. Pentru valve, citește despre stenoza și insuficiența valvulară. În insuficiența cardiacă, debitul scăzut poate contribui, vezi insuficiența cardiacă.

Semne care cer evaluare rapidă

Anumite trăsături ale leșinului îl fac mai probabil de cauză cardiacă și cer verificare fără întârziere. Nu sunt un diagnostic, ci semnale că situația merită luată în serios.

• Leșinul în timpul efortului, nu după ce l-ai oprit.
• Palpitații sau bătăi neregulate chiar înainte de episod.
• Leșin fără niciun semn de avertizare, cu cădere bruscă și posibile lovituri.
• Antecedente de boală de inimă sau morți subite în familie la vârstă tânără.
• Durere în piept sau lipsă de aer asociate cu leșinul.
• Episoade repetate sau cu răni la cădere.

Atenție: Dacă persoana nu respiră normal, nu răspunde sau nu își revine în câteva momente, sună imediat la 112 și urmează instrucțiunile dispeceratului. Leșinul însoțit de durere în piept este urgență.

Istoricul familial

Dacă rude apropiate au avut boli ale ritmului sau decese subite neexplicate, spune-i medicului. Poți citi și despre istoricul familial de boli de inimă pentru a ști ce informații merită adunate.

Ce faci când cineva leșină

Când cineva leșină, prima măsură este să-l așezi culcat, cu picioarele ușor ridicate, și să verifici dacă respiră. Cei mai mulți își revin în câteva momente.

1. Așază persoana pe spate, într-un loc sigur, departe de colțuri sau scări.
2. Ridică ușor picioarele și desfă îmbrăcămintea strânsă la gât.
3. Verifică respirația și reacția la strigat sau atingere.
4. Nu-i da apă sau mâncare cât timp nu e complet treaz.
5. După revenire, lasă-o să stea culcată câteva minute și apoi să se ridice încet.
6. Sună la 112 dacă nu respiră normal, nu își revine sau există semne de alarmă.

Sfat: Dacă simți că urmează un leșin, așază-te imediat sau întinde-te cu picioarele ridicate. Dacă nu poți, încrucișează picioarele și încordează mușchii coapselor, pentru a ajuta circulația.

Cum evaluează medicul o sincopă

Evaluarea începe cu povestea episodului, cu examenul clinic și cu măsurarea tensiunii în poziții diferite. Detaliile descrise de tine și de martori sunt adesea cele mai utile.

Ce informații adună medicul

• Ce făceai înainte și cum te simțeai.
• Cât a durat pierderea cunoștinței și cum ai revenit.
• Medicamentele pe care le iei și bolile existente.
• Ce a văzut un martor: paloare, mișcări, culoarea pielii.

Investigațiile uzuale

În funcție de context, pot fi cerute EKG, ecografie cardiacă, monitorizare Holter, test de efort sau analize de sânge. Despre primul pas vezi electrocardiograma, iar pentru imaginea de ansamblu investigațiile cardiologice. Medicul alege ce e potrivit pentru cazul tău.

Prevenție și obiceiuri care ajută

Dacă leșinurile au cauze benigne, anumite obiceiuri reduc riscul de repetare. Ele nu înlocuiesc evaluarea medicală dacă episodul a fost nou sau neobișnuit.

• Bea suficiente lichide, mai ales vara sau în efort.
• Ridică-te treptat din pat sau de pe scaun.
• Evită statul nemișcat prea mult în picioare, mai ales în căldură.
• Nu sări peste mese și nu consuma alcool în exces.
• Discută cu medicul despre medicamentele care pot scădea tensiunea.

Pentru un stil de viață favorabil inimii, ghidul stilul de viață pentru o inimă sănătoasă oferă repere generale.

Cum îi povestești medicului episodul

O descriere bună a episodului scurtează drumul spre diagnostic, mai ales dacă ai notat detaliile imediat după. Memoria se estompează repede, iar martorii pot oferi informații pe care tu nu le ai, deoarece nu îți amintești momentul exact al căderii.

Ce notezi imediat după

• Data, ora și locul în care s-a întâmplat.
• Ce făceai: stăteai în picioare, te ridicai, te aflai în efort, urinai sau tușeai.
• Ce ai simțit înainte: amețeală, palpitații, greață, durere în piept, vedere întunecată.
• Cât timp ai fost inconștient, după părerea martorilor, și cum ai arătat.
• Cum te-ai simțit la revenire: confuz, obosit, cu dureri sau limba mușcată.

Rolul martorului

Cineva care a văzut leșinul poate spune dacă ai fost palid, dacă au apărut mișcări ale brațelor, dacă pulsul era regulat sau cât a durat revenirea. Dacă poți, roagă martorul să scrie sau să-ți povestească pe scurt, iar apoi să vină cu tine la consult sau să-i trimită medicului descrierea. O înregistrare video, dacă există, poate completa povestea, dar nu e obligatorie.

Greșeli frecvente după un leșin

După un episod de leșin, reacțiile prea relaxate sau prea alarmiste nu ajută. Câteva greșeli apar des și pot fi evitate.

• Ignori episodul pentru că „a trecut" și nu mai vorbești cu nimeni despre el.
• Te ridici prea repede după ce ți-ai revenit, ceea ce poate provoca un nou leșin.
• Oprești singur medicamentele pentru tensiune, fără indicația medicului.
• Mergi la efort intens înainte de evaluare, deși leșinul a avut loc în efort.
• Te sperii excesiv și eviți orice activitate fără să știi cauza.

Pentru o imagine despre bolile care se pot ascunde în spatele unor simptome de acest fel, consultă ghidul afecțiunile inimii, care explică pe larg principalele boli cardiace.

Ce merită reținut despre leșin

Leșinul este frecvent și de cele mai multe ori nu vine de la inimă, dar primul episod, mai ales dacă are semne de alarmă, merită discutat cu medicul. Pe scurt:

• Sincopa este pierderea scurtă a cunoștinței, cu revenire spontană.
• Cauzele reflexe și ortostatice sunt cele mai frecvente.
• Leșinul în efort, cu palpitații sau fără avertisment cere evaluare rapidă.
• Culcat și cu picioarele ridicate este primul ajutor.
• Dacă persoana nu respiră normal, sună la 112.