Boala arterelor periferice: dureri la mers și cauze

Boala arterelor periferice este îngustarea arterelor care duc sângele spre membre, cel mai des spre picioare. Mecanismul este același ca la inimă: plăcile de aterom se depun pe pereții vaselor, lumenul se micșorează, iar mușchii primesc mai puțin oxigen decât ar avea nevoie la efort. De aceea simptomul principal apare la mers, nu în repaus.

Mulți oameni pun durerea de gambă pe seama vârstei sau a reumatismului și o ignoră ani de zile. Totuși, o arteră îngustată la picior spune ceva și despre restul corpului, pentru că aceeași boală poate afecta inima și creierul. Textul de mai jos explică ce este boala, cum se recunoaște, cum se evaluează și ce poți face alături de medic. Are caracter informativ și nu înlocuiește consultul unui cardiolog sau al unui chirurg vascular.

Ce este boala arterelor periferice

Boala arterelor periferice, numită uneori arteriopatie obliterantă a membrelor inferioare, este o boală în care fluxul de sânge către picioare scade din cauza îngustării sau blocării arterelor. Cauza cea mai frecventă este ateroscleroza, un proces lent descris în articolul despre plăcile din artere.

Sângele care ajunge la picior transportă oxigen și nutrienți. În repaus, nevoile mușchilor sunt mici și o arteră îngustată poate încă face față. La mers, cererea crește, iar fluxul nu mai ajunge, ceea ce produce durerea. Aceasta dispare când te oprești, pentru că mușchiul consumă din nou mai puțin.

Fiind o boală care apare pe fondul aterosclerozei generalizate, un diagnostic periferic este considerat un semnal că și arterele coronare (vezi angina pectorală) și cele ale creierului pot fi afectate. Medicul va privi deci riscul cardiovascular în ansamblu, nu doar piciorul. Pentru context general poți vedea ghidul afecțiunilor inimii.

Cum se simte: claudicația intermitentă

Semnul clasic este claudicația intermitentă, o durere, crampă sau oboseală intensă în gambă, coapsă sau fesă, care apare la o anumită distanță de mers și dispare după câteva minute de oprire. Termenul vine din latinescul pentru „a șchiopăta”.

Câteva caracteristici ajută la deosebirea ei de alte dureri:

• apare reproductibil, la aproximativ aceeași distanță sau la același urcuș;
• dispare relativ repede, în câteva minute, când stai în picioare sau pe loc;
• nu apare când stai așezat sau în repaus;
• poate afecta un picior mai mult decât celălalt;
• se accentuează la urcat sau la mers rapid.

Nu orice durere de picior la mers este arterială. Problemele coloanei lombare, de pildă, pot da dureri care apar la mers, dar se ameliorează stând aplecat sau așezat, nu doar oprit. Artroza șoldului sau a genunchiului are alt tipar. Diferențierea o face medicul prin examinare și investigații.

Alte semne de la nivelul picioarelor

Pe măsură ce circulația scade, pot apărea modificări vizibile ale pielii și ale unghiilor. Ele nu sunt dovada bolii, dar sunt motive de a merge la medic.

La persoanele cu diabet, simptomele pot fi estompate, pentru că afectarea nervilor reduce durerea. Din acest motiv, controlul periodic al picioarelor este important la cei cu diabet.

Atenție: un picior brusc rece, palid, dureros, cu amorțeală sau fără puls poate semnala blocarea acută a unei artere și cere apel la 112, deoarece timpul de intervenție este scurt.

Cum se evaluează

Evaluarea începe cu povestea simptomelor și cu examenul picioarelor, apoi se continuă cu teste simple, nedureroase. Medicul palpează pulsurile de la picior, ascultă arterele pentru sufluri și observă pielea.

Testul de bază este indicele gleznă-braț, un raport între tensiunea măsurată la gleznă și cea de la braț; este descris pe larg în articolul despre indicele gleznă-braț. Un raport scăzut sugerează îngustări arteriale. Pentru localizarea exactă a problemei se folosește, de obicei, ecografia Doppler a arterelor, iar în cazurile în care se planifică o intervenție, medicul poate cere angiografie prin tomografie sau prin rezonanță.

Pe lângă picior, se verifică și restul riscului: tensiunea, colesterolul, glicemia și, la nevoie, arterele inimii și ale gâtului. O explicație despre cele din gât găsești în articolul despre Doppler carotidian.

Ce contează în management

Strategia are două scopuri: ameliorarea simptomelor și scăderea riscului de infarct și accident vascular cerebral. Ea este stabilită de medic și se bazează pe câteva direcții.

1. Renunțarea la fumat, cea mai eficientă măsură pentru artere; beneficiile sunt descrise în articolul despre fumat și inimă.
2. Controlul tensiunii, al colesterolului și al glicemiei, prin stil de viață și, când e cazul, prin medicamente prescrise.
3. Mersul supravegheat sau antrenamentul regulat, pentru că exercițiul făcut până apare durerea, apoi pauză și reluare, poate crește treptat distanța parcursă; programul se discută cu medicul.
4. Îngrijirea picioarelor: încălțăminte comodă, verificarea zilnică a pielii, tratarea promptă a rănilor.
5. Procedurile de redeschidere a arterei, prin cateter sau chirurgie, rezervate cazurilor în care simptomele sunt severe sau există risc pentru membru.

Nu începe singur medicamente pentru subțierea sângelui și nu opri tratamentele prescrise fără acordul medicului. Mișcarea regulată și alimentația atentă, ca în ghidul despre mișcare, sunt recomandări generale care completează tratamentul, nu îl înlocuiesc.