Edemele la glezne: când pot veni de la inimă

Edemele la glezne sunt umflături ale picioarelor produse de lichidul care se strânge în țesuturile de sub piele. Le observi când pantofii strâng seara, când cureaua ciorapului lasă o urmă adâncă sau când apăsarea cu degetul pe gambă lasă o gropiță care dispare greu. Sunt un simptom frecvent și, de cele mai multe ori, inofensiv, dar uneori sunt unul dintre semnele prin care inima semnalează că nu mai pompează cum trebuie.

A face distincția între o umflătură banală și una care cere investigații nu se poate face din fotoliu. Totuși, câteva elemente te ajută să știi ce să observi și ce să spui medicului. Textul de mai jos explică mecanismul edemelor, cauzele lor cardiace și necardiace, semnele de alarmă și drumul obișnuit al evaluării. Are caracter general și nu înlocuiește consultul medical.

De ce se umflă gleznele

Gleznele se umflă pentru că în vasele mici de sânge presiunea crește sau proteinele din sânge scad, iar lichidul trece din vase în țesuturi. Gravitația adună acest lichid în părțile cele mai joase ale corpului, adică în picioare, dacă stai în picioare sau așezat, și în zona de la baza spatelui, dacă stai întins.

Vasele sanguine mici, numite capilare, funcționează ca niște filtre. Presiunea din interior împinge lichidul afară, iar proteinele din sânge, mai ales albumina, îl atrag înapoi. Dacă echilibrul se strică, apar edemele. Echilibrul se poate strica prin presiune venoasă crescută, prin pierderea de proteine sau prin vase mai permeabile.

Un edem se numește cu godeu dacă, după ce apeși câteva secunde, rămâne o urmă. Este tipul întâlnit cel mai des în bolile de inimă, de rinichi și de ficat. Alte umflături, cum sunt cele din bolile de limfatice sau din unele afecțiuni hormonale, nu lasă aceeași urmă.

Cauze necardiace frecvente

Majoritatea edemelor ușoare nu au legătură cu inima. Printre explicațiile cele mai întâlnite se numără:

• statul îndelungat în picioare sau așezat, de exemplu la birou sau în călătorii lungi;
• căldura, care dilată vasele și permite scurgerea lichidului;
• insuficiența venoasă cronică, în care valvele venelor din picioare nu mai țin sângele sus;
• sarcina, din cauza presiunii uterului și a modificărilor hormonale;
• unele medicamente, cum sunt cele care relaxează vasele sau unele antiinflamatoare, motiv pentru care nu le oprești singur;
• bolile de rinichi sau de ficat, care schimbă echilibrul proteinelor și al sării;
• o tromboză într-o venă profundă, care de obicei afectează un singur picior.

Ultimul punct merită atenție aparte. O umflătură bruscă la un singur picior, cu durere în gambă, căldură sau înroșire, poate fi semn de tromboză și cere evaluare rapidă; află mai multe în articolul despre tromboza venoasă profundă.

Când edemul vine de la inimă

Când inima pompează slab, sângele se acumulează înapoi în vene, presiunea crește și lichidul iese în țesuturi, mai ales în picioare. Acesta este mecanismul edemului de origine cardiacă și apare cel mai des în insuficiența cardiacă, descrisă în articolul despre insuficiența cardiacă.

Edemul cardiac are câteva trăsături tipice, deși nu sunt reguli sigure:

1. apare la ambele picioare, simetric;
2. crește pe parcursul zilei și scade peste noapte sau după ce ridici picioarele;
3. lasă godeu la apăsare;
4. este însoțit de lipsă de aer la efort, de oboseală sau de nevoia de a dormi cu capul ridicat;
5. se asociază cu creștere rapidă în greutate, din cauza lichidului reținut, uneori de câteva kilograme în câteva zile.

În formele mai avansate, lichidul se poate aduna și în abdomen sau în jurul plămânilor. Din acest motiv, medicul nu se uită doar la glezne, ci ascultă plămânii, caută venele jugulare dilatate și măsoară tensiunea. Pentru o privire de ansamblu asupra bolilor care pot da edeme, vezi ghidul afecțiunilor inimii. Alte cauze cardiace de edem sunt unele boli ale valvelor, descrise în articolul despre valvulopatii, și bolile mușchiului inimii.

Cum deosebești o umflătură banală de una care cere consult

Un edem care apare după o zi caldă petrecută în picioare și dispare dimineața, după odihnă, este de obicei benign. Tabelul de mai jos ordonează câteva repere, fără a înlocui evaluarea.

Atenție: lipsa de aer instalată brusc, durerea în piept sau tusea cu spută roz și spumoasă împreună cu umflarea picioarelor cer apel la 112, nu programare pentru săptămâna viitoare.

Cum decurge evaluarea la medic

Medicul începe prin întrebări și examinare, apoi cere investigații în funcție de ceea ce suspectează. Te întreabă când a apărut edemul, dacă ai luat medicamente noi, dacă ai avut boli de rinichi sau de ficat și dacă ai probleme de respirație.

Examinarea include măsurarea tensiunii și a pulsului, ascultarea inimii și a plămânilor, aprecierea venelor din gât și apăsarea pe gambe. Investigațiile comune sunt EKG-ul, analizele de sânge și urină, ecografia inimii, descrisă în articolul despre ecocardiografie, și, când se suspectează o problemă venoasă, ecografia Doppler a venelor picioarelor.

Până ajungi la consult, poți nota greutatea zilnică, dimineața, după toaletă, și momentul din zi în care edemul e mai mare. Aceste observații îl ajută pe medic. Nu reduce singur lichidele și nu lua diuretice din cutia unui cunoscut, pentru că pot dezechilibra sărurile din sânge și pot ascunde cauza reală.

Ce poți face în siguranță, fără a amâna consultul

Unele măsuri generale ușurează disconfortul edemelor banale, dar nu rezolvă o cauză cardiacă. Ridicarea picioarelor pe o pernă, mișcarea regulată a gleznelor în timpul statului pe scaun, plimbările scurte și evitarea hainelor care strâng pe coapse sunt sugestii obișnuite. Reducerea sării din meniu poate ajuta, iar detaliile sunt în articolul despre sarea și tensiunea. Ciorapii compresivi se folosesc doar la recomandarea medicului, pentru că într-o boală arterială sau în anumite forme de insuficiență cardiacă pot face rău.